Percheziții pentru descoperirea unui grup infracțional organizat
Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație au efectuat, joi, 37 de percheziții într-o investigație ce vizează dobândirea frauduloasă a cetățeniei române. Grupul infracțional organizat a fost constituit în anul 2020 și este format din 7 cetățeni ucraineni, majoritatea având rezidență în România, ajutați de avocați din Baroul București, notari și traducători.
Activitățile grupului și numărul cererilor de cetățenie
Potrivit procurorilor, în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române legate de activitatea acestui grup infracțional. A fost dezvoltată o rețea de falsificatori de certificate de cetățenie, folosită de mai multe persoane, în special cetățeni ruși, cu ajutorul, voit sau nu, al unor funcționari publici.
Extinderea anchetei și numărul celor implicați
Investigațiile au dus la urmărirea penală a 8 membri ai grupului, dintre care 5 sunt avocați din Baroul București, alături de 14 funcționari publici din cadrul Serviciului Stării Civile Sector 6 și alți 107 suspecți implicați în activitățile infracționale.
Infracțiuni investigate
Perchezițiile au fost efectuate în cadrul a două cauze penale, vizând constituirea unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informații secrete de serviciu și acces ilegal la un sistem informatic. Ancheta se concentrează asupra modului de redobândire sau acordare a cetățeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate.
Reglementări legale privind cetățenia română
Conform Legii 21/1991 privind cetățenia română, persoanele care au fost cetățeni români și au pierdut această cetățenie din motive neimputabile lor pot redobândi cetățenia română. Cererile de redobândire sau acordare a cetățeniei trebuie să fie însoțite de acte care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.
Falsificarea actelor și suspiciuni de centre de falsificare
Probele administrate în cadrul anchetei indică existența unui grup infracțional organizat, care avea acces la baze de date privind evidența populației din Republica Moldova și Ucraina, unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor necesare dovedirii unei descendențe din cetățeni români. Au fost întâlnite cazuri în care documentele de stare civilă prezentate aveau urme de tuș proaspăt imprimat, ceea ce sugerează existența unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale, inclusiv în București.
Concluzie
Investigația în curs subliniază complexitatea crimei organizate și riscurile asociate cu dobândirea frauduloasă a cetățeniei, având implicații semnificative asupra integrității sistemului de cetățenie română.
