Confortul termic în Uniunea Europeană
Conform celor mai recente date Eurostat, 9,2% dintre cetățenii Uniunii Europene nu au reușit să își încălzească adecvat locuințele în 2024, în scădere față de 10,6% în 2023. România se situează la mijlocul clasamentului, având o situație mai bună decât țări precum Spania și Franța.
Țările cu cele mai mari probleme de încălzire
Cele mai afectate state de „sărăcia energetică” sunt:
- Bulgaria și Grecia – 19%
- Lituania – 18%
- Spania – 17,5%
Aceste țări continuă să se confrunte cu dificultăți, în ciuda unor îmbunătățiri ușoare față de anii anteriori.
Țările cu cele mai bune rezultate
În contrast, țările cu cele mai bune rezultate în ceea ce privește confortul termic sunt:
- Finlanda – 2,7%
- Polonia și Slovenia – 3,3%
- Estonia și Luxemburg – 3,6%
Aceste națiuni beneficiază de eficiență energetică ridicată și de programe solide de sprijin pentru gospodării.
România în contextul european
În România, 10,8% dintre locuitori au raportat în 2024 că nu și-au putut permite o încălzire adecvată a locuinței, în scădere de la 12,5% în 2023. Comparativ, în Spania, 17,5% dintre locuitori se confruntă cu aceleași probleme, iar în Franța, aproximativ 11,8% nu își pot încălzi locuințele.
De asemenea, Eurostat indică faptul că 8,2% dintre europeni cheltuiesc peste 40% din venitul disponibil pe locuință, cu valori maxime în Grecia (28,9%) și Danemarca (14,6%). România se află sub media Uniunii Europene în acest aspect.
Supraaglomerarea în România
România se confruntă cu o problemă semnificativă de supraaglomerare, având 40,7% dintre locuitori trăind în locuințe supraaglomerate, cel mai mare procent din Uniunea Europeană. Acest indicator influențează indirect confortul termic al populației.
Concluzie
Îmbunătățirea condițiilor de încălzire în România comparativ cu alte state europene subliniază o tendință pozitivă, însă provocările persistă, în special în contextul supraaglomerării și al cheltuielilor energetice ridicate.
