Adevărul despre barajele din România
Administrația Națională “Apele Române” (ANAR) a declarat că Uniunea Europeană (UE) nu a emis instrucțiuni sau obligații privind demolarea sau dezafectarea barajelor din România. Aceasta a fost o reacție la zvonurile din spațiul public care susțin că o directivă europeană ar impune desființarea barajelor, menționând cifra de aproximativ 1.200.000 de “bariere” existente în Europa.
Clarificările ANAR
ANAR subliniază că termenul de “bariere” nu se referă la baraje mari sau strategice, cum ar fi Porțile de Fier sau Vidraru. Datele de la ICOLD (Comisia Internațională a Marilor Baraje) și EuroCOLD indică faptul că în Europa există între 4.000 și 5.000 de baraje mari. Diferența semnificativă între această cifră și cea de 1,2 milioane arată că “barierele” menționate sunt, de fapt, lucrări hidrotehnice minore, vechi și nefuncționale.
Tipologia barajelor
Aceste structuri minore includ praguri transversale, stăvilare vechi și amenajări piscicole, care nu asigură folosințe și sunt adesea abandonate. ANAR afirmă că soluțiile propuse pentru aceste lucrări se referă în principal la adaptări constructive, cum ar fi reprofilarea pantei sau realizarea de pasaje pentru pești. Demolarea este considerată doar pentru pragurile degradate care nu mai au utilitate.
Exemple și situații specifice
Un exemplu menționat de ANAR este situația din județul Galați, unde două baraje piscicole s-au rupt din cauza viiturilor. Aceste baraje aveau importanță redusă și nu erau administrate de ANAR, având deficiențe de întreținere. Vulnerabilitățile se manifestă mai ales la lucrările minore, nu la barajele mari, care sunt monitorizate și exploatate conform standardelor de siguranță.
Statistica barajelor în România
În România, ANAR administrează 82 de baraje importante și 329 de baraje de mică importanță. Hidroelectrica are în administrare 99 de baraje importante, iar peste 1.500 de baraje mici aparțin autorităților locale sau persoanelor fizice. Deciziile privind conservarea sau dezafectarea barajelor sunt luate de autoritățile române, conform legislației naționale, bazându-se pe evaluări de specialitate.
Concluzie
ANAR reafirmă că nu există obligații europene de demolare a barajelor din România și că directivele europene se referă în principal la structuri minore care pot afecta mediul și sănătatea populației.
