Alertele specialiștilor în domeniul barajelor
Experții trag un semnal de alarmă după incidentul de la barajul Paltinu, care a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă, semnalând incompetența autorităților de mediu și a lanțului decizional. Profesorul Cătălin-Vlăduț Popescu, Președintele Comitetului Național al Marilor Baraje, a subliniat provocările cu care se confruntă România, o țară ce dispune de peste 200 de mari baraje.
Provocările infrastructurii hidrotehnice
Potrivit profesorului Popescu, deși structura barajului Paltinu este solidă, echipamentele necesită reparații urgente, ceea ce a dus la scăderea nivelului lacului. Acest lucru a generat probleme suplimentare în lanțul decizional. Expertul a declarat: „În lipsa specialiștilor, a investițiilor constante și a unei mentenanțe riguroase, orice sistem ajunge inevitabil la limită. […] Infrastructura are nevoie de intervenții reale, nu de noi amânări.”
Lipsa de comunicare și coordonare
Popescu a evidențiat bâlbele și contradicțiile din comunicarea publică, care reflectă o lipsă de coordonare între decidenți și o viziune pe termen mediu și lung. Aceasta este o problemă sistemică ce persistă de ani de zile. „Funcționarea fără rezerve de apă nu este o soluție și indică lipsă de anticipare și deficiențe în operare,” a declarat el.
Criza resurselor umane în domeniul hidrotehnic
Profesorul Popescu a subliniat că România se află într-o situație critică din cauza lipsei inginerilor hidrotehnici. „Marile baraje din România sunt expertizate de doar o mână de oameni,” a spus el, adăugând că tinerii nu sunt îndrumați spre acest domeniu. De asemenea, operațiunile de mentenanță pot dura doi-trei ani, iar procedurile administrative pot necesita de trei până la patru ori mai mult timp.
Nevoia urgentă de politici publice
Popescu a insistat asupra necesității de a asigura continuitatea finanțării și simplificarea proceselor administrative pentru a permite intervenții rapide. „Paltinu e doar un caz, însă aceeași situație se regăsește pe întreg lanțul de baraje din aval,” a precizat el. România are nevoie urgentă de o nouă generație de ingineri și de politici publice care să încurajeze tinerii specialiști.
Concluzie
Fără acțiuni concrete și strategii de recrutare și formare profesională, riscurile asociate cu infrastructura hidrotehnică din România vor continua să crească, afectând siguranța comunităților și resursele de apă ale țării.
