Alegerile prezidențiale anticipate din Bosnia
Comisia Electorală Centrală (CIK) din Bosnia și Herțegovina a anulat rezultatele alegerilor prezidențiale anticipate din Republica Srpska (RS), afectând 136 de secții de votare din 17 localități, în special în Doboj, Zvornik și Laktași, circumscripția lui Milorad Dodik.
Acuzații de fraudă și nereguli
Decizia a fost luată în urma acuzațiilor de fraudă formulate de opoziție imediat după scrutinul din noiembrie, care a avut o participare de doar 35,5%. Siniša Karan, susținut de Dodik și SNSD, a obținut 50,39% din voturi (aproximativ 222.000), în timp ce Branko Blanuša, din partea opoziției, a obținut 48,22%. Diferența de sub 10.000 de voturi ar putea schimba rezultatul, iar CIK a ordonat renumărarea voturilor în peste 100 de secții unde s-au constatat nereguli majore. Raportorul CIK, Mišo Krstović, a confirmat existența „numerelor nereguli” în procesul electoral.
Contextul alegerilor
Alegerile anticipate au fost organizate după destituirea lui Milorad Dodik din funcția de președinte al RS, o măsură confirmată în august de justiție pentru nerespectarea deciziilor Înaltului Reprezentant Internațional în legătură cu Acordul de la Dayton. Dodik, condamnat la un an de închisoare și interzis în funcții publice timp de șase ani, l-a susținut pe Karan și a respins acuzațiile de fraudă ca fiind „încetate”. Opoziția afirmă că neregulile, inclusiv presiuni asupra alegătorilor și discrepanțe inexplicabile în rezultate, au fost decisive pentru desfășurarea alegerilor.
Posibile consecințe ale deciziei CIK
Decizia CIK nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore. Dacă va fi validată de instanță, se va organiza un nou scrutin în secțiile afectate. Bosnia continuă să fie divizată între RS și Federația Croato-Bosniacă, iar tensiunile politice riscă să agraveze instabilitatea post-Dayton.
Această situație subliniază fragilitatea procesului electoral din Bosnia și impactul neregulilor asupra stabilității politice din regiune.
