UE ezită, dar fără acești bani, Ucraina riscă colapsul economic
Dacă nu vin banii acum, frontul cedează mai târziu. Asta e, în esență, avertismentul dur transmis de Volodimir Zelensky liderilor europeni. Ucraina nu mai are timp pentru discuții și compromisuri. Președintele cere un gest radical: să fie folosite miliardele rusești înghețate în UE ca formă de „împrumut de reparații”, o metodă nouă prin care Rusia ar fi forțată să plătească pentru distrugerile provocate.
Pentru România, și nu doar, miza e clară: un colaps economic la Kiev înseamnă mai multă instabilitate la graniță, mai puțin control asupra migrației și o Rusie mai îndrăzneață.
Zelensky: „Trebuie să primim acești bani acum. Nu mai e timp.”
Președintele Ucrainei a folosit un ton tăios înaintea summitului UE: „Cea mai corectă formă e un împrumut de reparații, ca toată lumea să înțeleagă că Rusia e vinovată și va plăti.” Mesajul a venit în contextul unui pachet de 105 miliarde de dolari discutat în aceste zile la Bruxelles, din care o parte ar urma să fie acoperită din profiturile generate de activele rusești înghețate.
E o premieră în istoria financiară globală cand o țară agresor ar putea finanța reconstrucția victimei, fără să fi pierdut încă războiul.
Ce bani sunt pe masă?
În conturile europene stau blocate peste 210 miliarde de euro din rezervele băncii centrale a Rusiei, majoritatea în Belgia. De luni de zile, se discută dacă aceste fonduri pot fi „mobilizate”, adică folosite fără a le confisca direct, pentru a sprijini Ucraina. Propunerea actuală e să se acorde Kievului un împrumut, cu garanția că va fi acoperit din viitoarele despăgubiri pe care Rusia ar trebui să le plătească după încheierea războiului.
Însă opoziția e puternică. Belgia, Germania și alte state avertizează că există riscuri juridice uriașe și posibile represalii financiare din partea Moscovei. De altfel, Rusia a dat deja în judecată Euroclear, cerând despăgubiri de peste 230 miliarde de dolari.
Europa, prinsă între morală și legalitate
Pe de o parte, liderii UE admit că e nevoie de un semnal clar împotriva Rusiei. Pe de alta, se tem că folosirea directă a acestor active va crea un precedent periculos pentru piețele internaționale.
Deocamdată, s-a ajuns la un compromis: UE va acorda Ucrainei un împrumut de 90 miliarde de euro, dar nu din banii Rusiei, ci prin împrumuturi de pe piețele financiare garantate de bugetul european. Practic, factura o plătesc contribuabilii europeni, cel puțin pe termen scurt.
Ce înseamnă asta pentru România?
Dacă UE nu se mișcă rapid, Ucraina rămâne fără bani pentru salarii, infrastructură și producția militară. Asta poate duce la demoralizarea populației, la pierderea de teritorii sau chiar la reluarea valului de refugiați. Toate aceste efecte ajung inevitabil și la granițele noastre.
Mai mult: dacă Europa dă înapoi acum, mesajul pentru Putin e clar — poate rezista sancțiunilor, iar Vestul nu are curajul să-i atingă averile.
Finalul e deschis
Summitul continuă, presiunea crește, dar decizia finală încă nu e luată. Ce se va întâmpla cu miliardele rusești? Va avea UE curajul să le transforme în armă financiară? Sau va amâna din nou, sperând că timpul rezolvă ce politica nu poate?
Etichete:
Sursă:
Bazat pe informații din: The Guardian, Washington Post, Sky News, AP
