Securitatea Europei la un punct de cotitură
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat luni, 17 februarie, că securitatea Europei se află într-un moment critic. Ea a îndemnat națiunile europene să „treacă la acțiune”, având în vedere că cheltuielile pentru apărare sunt insuficiente. Această situație devine tot mai urgentă, în contextul războiului care afectează frontierele Europei, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, acum aproape trei ani, și a amenințărilor Statelor Unite de a reduce sprijinul pentru NATO.
Deși cele 27 de state membre ale Uniunii Europene împărtășesc în mare parte această viziune, există diviziuni în ceea ce privește deciziile necesare, conform analizei din Le Monde. În plus, Ursula von der Leyen și Antonio Costa, președintele Consiliului European, au reiterat pe rețelele sociale angajamentul lor față de Ucraina, subliniind importanța unei păci bazate pe respectarea independenței și integrității teritoriale a acesteia, însoțită de garanții de securitate solide. Aceștia au afirmat că Europa își va asuma responsabilitatea în ceea ce privește asistența militară pentru Ucraina, dar că este, de asemenea, necesară o creștere a apărării pe continent.
Propuneri pentru cheltuielile militare
Președinta Comisiei Europene a propus ca statele membre să beneficieze de un tratament bugetar preferențial pentru cheltuielile militare, permițându-le astfel să se abată de la criteriile impuse de Maastricht. Deși această idee se bucură de un consens în rândul statelor membre, există și alte chestiuni mai delicate, cum ar fi utilizarea fondurilor comunitare pentru apărare.
„Cheltuielile noastre pentru apărare au crescut de la puțin peste 200 de miliarde de euro înainte de război la peste 320 de miliarde de euro în 2024. Trebuie, însă, să creștem semnificativ această sumă”, a declarat Ursula von der Leyen pe 14 februarie, în cadrul Conferinței de securitate de la München. Este esențial ca acest efort să fie împărtășit de toate statele membre, având în vedere că Comisia estimează că sunt necesare investiții de aproximativ 500 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru a atinge obiectivele de apărare.
Flexibilitate bugetară în apărare
În anticiparea publicării Cărții Albe privind apărarea pe 19 martie, Ursula von der Leyen a sugerat deja o abordare inițială. Ea a menționat că statele membre ar putea solicita un tratament bugetar preferențial pentru cheltuielile lor de apărare, ceea ce le-ar permite să nu fie constrânse de criteriile riguroase de la Maastricht. Acest lucru ar însemna că, pentru a-și susține cheltuielile de apărare, statele nu ar fi nevoite să crească impozitele sau să reducă prestațiile sociale.
Recenta reformă a Pactului de stabilitate și de creștere, care stipulează că deficitul nu trebuie să depășească 3% din produsul intern brut (PIB), permite guvernelor activarea unei „clauze naționale de salvgardare” în circumstanțe excepționale, ceea ce ar putea oferi o marjă de manevră în gestionarea bugetelor naționale.
Flexibilitate bugetară în domeniul apărării
Ursula von der Leyen a subliniat că nevoile de apărare se încadrează în criteriile stabilite pentru gestionarea finanțelor publice. Utilizarea „clauzei naționale de salvgardare” ar putea fi benefică pentru statele care se confruntă cu proceduri de deficit excesiv, cum ar fi Franța, Italia, Belgia, Ungaria, Polonia, Slovacia și Malta, care trebuie să-și ajusteze finanțele. De asemenea, Austria, care a depășit deficitul public începând cu 2024, și Finlanda, recent aderat la NATO, și-au exprimat interesul pentru această opțiune.
Cheltuieli de apărare eligibile
Principiul flexibilității bugetare este în general acceptat, însă rămâne de clarificat ce tipuri de cheltuieli de apărare ar putea fi incluse. Pe lângă achizițiile de echipamente militare, este important să se dezbată aspecte precum întreținerea acestora, dar și formarea și salariile personalului, ceea ce ar putea genera discuții suplimentare.
Stimularea investițiilor private
În vederea impulsionării investițiilor private în domeniul apărării, statele membre ale Uniunii Europene își manifestă dorința de a întări piețele de capital, deși discuțiile pe această temă au fost dificile în ultimii cincisprezece ani. Aceste state solicită, de asemenea, o implicare mai activă din partea Băncii Europene de Investiții (BEI) în sectorul apărării, conștientizând totodată complexitatea acestei inițiative. Scopul este ca BEI să atragă băncile private, care sunt reticente în a investi în acest domeniu.
O abordare europeană în investiții
În contextul finanțării cheltuielilor de apărare la nivelul Uniunii Europene, diferențele de opinie devin mai clare. La München, Ursula von der Leyen a pledat pentru „o abordare europeană în definirea investițiilor prioritare”, care ar facilita alocarea de fonduri pentru proiecte de apărare esențiale, considerate de interes comun în Europa.
