Semnal de alarmă de la Banca Mondială
Vicepreședinta Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Antonella Bassani, a subliniat recent progresele economice ale României, care s-a apropiat de media Uniunii Europene în ceea ce privește puterea de cumpărare, dar a avertizat cu privire la limitele vechiului model de creștere economică. În cadrul unei intervenții la Palatul Victoria, Bassani a declarat că veniturile pe cap de locuitor au crescut de la 30% din media europeană la aproape 80% în termeni de putere de cumpărare.
Provocările economice ale României
Deși progresele sunt remarcabile, România se confruntă cu provocări structurale majore. Bassani a explicat că modelul de creștere care a fost eficient în ultimul deceniu nu mai generează aceeași profitabilitate din cauza transformărilor tehnologice, precum digitalizarea, automatizarea și inteligența artificială, care schimbă regulile economiei globale. Ea a subliniat necesitatea unei noi abordări bazate pe inovație, cercetare și producție cu valoare adăugată mare, având în vedere că reformarea instituțiilor publice este esențială pentru această tranziție.
Consolidarea fiscală și direcții strategice
Bassani a apreciat eforturile României de reducere a deficitului bugetar, considerând măsurile de consolidare fiscală ca fiind „decizii dure, dar necesare”. Deficitul fiscal a scăzut la aproape 6% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, sub ținta stabilită cu Uniunea Europeană. În contextul unui spațiu fiscal restrâns, ea a indicat două direcții principale de acțiune: mobilizarea capitalului privat și utilizarea eficientă a fondurilor europene.
Discrepanțe între puterea de cumpărare și salarii
Deși puterea de cumpărare a crescut, România rămâne pe ultimele locuri în privința salariilor. Conform unui clasament european din 2024, salariul mediu brut anual din România este de aproximativ 21.108 euro, semnificativ sub media UE de 39.808 euro și de peste patru ori mai mic decât în Luxemburg (82.969 euro). În același timp, prețurile la alimente, energie și locuințe se numără printre cele mai ridicate din blocul comunitar, evidențiind paradoxul unei economii cu o putere de cumpărare în creștere, dar cu venituri reale printre cele mai scăzute.
Concluzie
România se află într-un moment critic, având nevoie de o reformă economică profundă pentru a susține creșterea în fața provocărilor structurale și a inegalităților persistente în veniturile populației.
