Schimbări în conclavul papal: Un lider american contestă agenda lui Trump
Sprijinul în conclavul papal din această săptămână s-a concentrat asupra unui lider care ar putea contesta agenda președintelui american, în special în domeniul migrației. În zilele premergătoare ritualului secret ce a culminat cu alegerea primului papă american, președintele Donald Trump a postat o fotografie generată prin inteligență artificială în care apărea ca pontif, stârnind indignarea multor lideri religioși. Această acțiune a fost doar una dintre numeroasele intruziuni ale sale în cadrul conclavului, unde președintele a avut tendința de a se impune, după ce a eclipsat funeraliile Papei Francisc cu negocierile sale de pace, susținând totodată candidații papali favorizați.
Un cardinal a menționat că clerul a fost „reticent” să aleagă un papă din rândul superputerilor globale. Totuși, în momentul în care cei 133 de cardinali votanți s-au retras miercuri în Capela Sixtină pentru a-l alege pe noul conducător al celor 1,4 miliarde de catolici din întreaga lume, aceștia au optat nu doar pentru un american, ci și pentru unul care ar putea, în mod plauzibil, să contrabalanseze impulsivitatea președintelui american.
Un nou papă cu viziuni progresiste
Alegerea lui Robert Francis Prevost, născut în Chicago și fost misionar, în vârstă de 69 de ani, nu a fost întâmplătoare. Progresiștii dintre cardinali erau conștienți că Prevost ar putea oferi o voce alternativă la retorica lui Trump. Prevost a fost consacrat joi ca Papa Leon al XIV-lea. Deși nu a fost factorul principal în decizia alegerii, prezența unui papă american care ar putea contracara mesajul lui Trump a fost considerată un „dar suplimentar”, conform unui cleric care a dorit să rămână anonim pentru a discuta despre discuții private.
Pe hârtie, Papa Leon pare să contravină în mare parte valorilor promovate de președintele american. Observatorii progresiști se așteaptă ca Leon XIV să continue abordarea umană a papalității, care a fost controversată în rândul susținătorilor lui Trump, și să susțină eforturile predecesorului său de a face Biserica mai deschisă față de grupurile istorice persecutate. Spre deosebire de izolaționismul lui Trump, Leon XIV este de așteptat să continue inițiativele lui Francisc de a implica mai activ comunitățile din țările în dezvoltare, un sector în expansiune al Bisericii globale care se spune că a oferit un sprijin esențial în timpul conclavului.
Problema migrației: un punct de divergență major
Una dintre cele mai semnificative probleme asupra căreia Trump și noul papă au perspective diferite este migrația. În timp ce președintele continuă deportările în masă ale migranților fără documente din SUA, Papa Leon XIV se declară „în favoarea migranților, refugiaților și drepturilor omului; el este alături de cei săraci”.
Contextul actual al migrației și Biserica Catolică
Recent, s-a discutat despre impactul migrației asupra relațiilor internaționale și al politicii actuale, în special în ceea ce privește poziția administrației Trump față de migranți. Alberto Melloni, profesor de istoria creștinismului la Universitatea din Modena, a subliniat că noul papă, care deține un pașaport peruvian, reprezintă o America pe care Trump o contestă, adică comunitatea vorbitoare de spaniolă. Melloni a remarcat că utilizarea limbilor spaniolă și italiană în prima sa adresare publică a fost o acțiune deliberată și provocatoare din partea lui Prevost.
Opinile cardinalilor despre migrație
Walter Kasper, un cardinal german de 92 de ani, a declarat că migrația a fost un subiect central în discuțiile pre-conclav, având un impact semnificativ asupra alegerilor finale. El a descris atitudinea lui Trump față de migranți ca fiind „teribilă” și a subliniat că Leon, având experiența atât din SUA, cât și din Peru, are o înțelegere profundă a acestei probleme. Kasper a subliniat importanța migrației pentru pontificatul actual, menționând că noul papă dispune de o vastă experiență în această privință.
Poziția lui Leon cu privire la migrație
Opinia lui Leon privind administrația Trump a fost evidentă chiar dinainte de a deveni papă. Un cont de social media asociat cu noul pontif a criticat în mod deschis politicile lui Trump referitoare la migrație. După ce a purtat sutana albă, Leon s-a poziționat ca un apărător al migranților, denunțând „neglijarea milei și încălcările grave ale demnității umane” care afectează persoanele fără credință, reflectând astfel retorica crescândă împotriva migranților din țara sa natală.
Diviziunile din Biserica Catolică
Problema nu se limitează doar la politica lui Trump, ci se extinde și la influența mai amplă a politicii americane asupra Bisericii Catolice din SUA, care a fost divizată în grupuri adesea antagoniste, între progresiști și tradiționaliști. Această situație a generat îngrijorări în rândul liderilor Bisericii, care tem că diviziunile ar putea duce la o ruptură decisivă de Sfântul Scaun. Un insider din Vatican a subliniat că „fără biserica americană, nu există biserică”, numind Biserica din nordul Americii „schismatică”. Această recunoaștere subliniază gravitatea situației și nevoia de a găsi soluții pentru a evita escaladarea conflictului.
Impactul lui Prevost asupra Bisericii americane
Când cardinalii l-au ales pe Prevost, au avut în vedere că acesta ar putea contribui la reconcilierea diviziunilor din Biserica americană. Un participant la conclav a afirmat că Prevost va avea cu siguranță o influență semnificativă asupra Bisericii din SUA, având în vedere că este american și provine dintr-un oraș precum Chicago, cunoscut pentru deschiderea și progresismul său. Aceștia au subliniat că Leon al XIV-lea a indicat deja dorința de a aborda aceste provocări cu seriozitate.
Planuri de mutare ale noului papă în Palatul Apostolic
Noul papă intenționează să se implice mai mult cu tradiționaliștii, având în vedere mutarea sa în Palatul Apostolic, reședința somptuoasă de la Vatican, care a fost locuința papilor anteriori. Această decizie vine după ce Francisc a ales să locuiască într-o casă de oaspeți mai austera, Santa Marta. O sursă a declarat că mutarea în palat este un mesaj clar pentru dreapta: „Nu suntem împotriva ta”.
Oportunități de unitate și reinterpretare a politicilor
Se consideră că noul papă nu dorește să antagonizeze conservatorii, având în vedere că majoritatea cardinalilor au exprimat o dorință de unitate înainte de alegerea sa. Cardinalul Jean-Claude Hollerich, arhiepiscopul progresist al Luxemburgului, a declarat că noul papă ar putea „reinterpreta” unele dintre măsurile controversate ale lui Francisc, cum ar fi binecuvântarea persoanelor din cuplurile de același sex, fără a renunța la progresele realizate.
Reacții din partea tradiționaliștilor și criticilor
Unii tradiționaliști și-au exprimat deja speranța că noul papă va adopta un ton mai conciliant. Edward Feser, profesor catolic de filosofie, a sugerat că, deși teologia noului papă este progresistă, el pare a fi un „om mai rezonabil”, care ar putea fi convins să evite deciziile mai controversate ale lui Francisc. Prevost a avut deja întâlniri cu influentul cardinal american Raymond Burke, cunoscut pentru criticile sale față de Francisc în legătură cu Liturghia tridentină.
Controverse în jurul alegerii noului papă
După alegerea lui Prevost, Laura Loomer, activist politic american de extremă dreapta, a reacționat vehement, numind noul papă „marxist trezit” și afirmând că acesta este „anti-Trump” și „pro-frontiere deschise”. Loomer, care nu este catolică, ci evreică, a subliniat simbolismul pe care îl are figura papală, chiar și pentru cei care nu sunt credincioși.
Steve Bannon, fostul strateg-șef al lui Trump, a declarat că alegerea lui Prevost a fost o opțiune împotriva fostului său șef, caracterizând aceasta ca fiind „cea mai proastă alegere pentru catolicii MAGA”. Bannon a numit alegerea lui Leon XIV „un vot anti-Trump al globaliștilor din Curie”. Cu toate acestea, cardinalul Hollerich a contrazis această afirmație, subliniind că alegerea nu a fost una anti-Trump, ci un act de alegere a unui „discipol al lui Isus”, adăugând că, fiind cetățean american, există și această consecință.
