Starea de bine a angajaților din România
Peste un sfert dintre angajații români se confruntă cu riscuri psihologice și burnout, iar doar 30% se declară mulțumiți de experiența profesională, conform Indexului stării de bine a angajaților români pentru anul 2025. Scorul general al stării de bine a ajuns la 70,3 puncte din 100, plasând România într-o „siguranță moderată”. Specialiștii atrag atenția că acest nivel ascunde riscuri importante, având în vedere că schimbările de leadership, volumul de muncă ridicat și instabilitatea economică pot genera dezechilibre majore.
Sursele de epuizare profesională
Analiza relevă că, în 2025, 41% dintre angajați au reușit să mențină un echilibru rezonabil la locul de muncă, în timp ce 25% se află într-o zonă de risc psihologic. Principalele surse de epuizare includ volumul mare de muncă (23,3%), presiunea termenelor limită (19,6%), lipsa echilibrului între viața personală și profesională (16,4%) și absența feedback-ului (9,1%). De asemenea, șeful direct are un impact semnificativ asupra stării de bine a angajaților, contribuind cu 19,3% la această evaluare.
Percepția muncii în România
Indexul arată că munca este percepută ca un sistem de presiuni și compromisuri, gestionat cu un efort considerabil de către angajați. Acesta măsoară calitatea relației dintre angajat și organizația în care lucrează, incluzând aspecte precum corectitudinea regulilor, claritatea așteptărilor, autonomia și suportul disponibil în momente dificile. Există un proces evident de uzură organizațională, iar angajații pun accent pe corectitudine și respect în relațiile profesionale.
Legislația privind burnout-ul
În contextul acestor date, autoritățile analizează introducerea unor măsuri legislative pentru prevenirea epuizării profesionale. Proiectul prevede ca angajatorii să informeze angajații despre riscurile de burnout și metodele de prevenire. Firmele cu peste 50 de angajați vor fi obligate să elaboreze anual un plan de prevenire a epuizării profesionale, care va include evaluări interne și mecanisme confidențiale pentru sesizarea problemelor. Opțional, angajatorii pot oferi concediu plătit pentru refacere profesională sau sprijin psiho-emoțional.
Definirea burnout-ului
Inițiativa legislativă vizează crearea unui cadru normativ distinct pentru prevenirea burnout-ului, definit de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind legat de stresul cronic la locul de muncă. În prezent, legislația muncii din România nu conține reglementări explicite în acest domeniu.
Concluzie
Introducerea unor măsuri legislative pentru prevenirea burnout-ului ar putea avea un impact semnificativ asupra stării de bine a angajaților din România, contribuind la un mediu de lucru mai sănătos și echitabil.
