Susținerea reintroducerii serviciului militar obligatoriu
Un sondaj realizat de INSCOP Research între 28 ianuarie și 6 februarie 2023 arată că 67,1% dintre români sunt de acord cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu, în creștere față de 58,4% în mai 2015. 30,5% se opun acestei măsuri, iar 2,4% nu au o opinie clară. Susținătorii reintroducerii serviciului militar sunt în special votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural, în timp ce oponenții se regăsesc în rândul votanților PSD, PNL și USR, bărbaților, tinerilor între 18 și 44 de ani, persoanelor cu educație superioară și locuitorilor din orașele mari.
Exerciții de tras cu arma în licee
Referitor la organizarea exercițiilor de tras cu arma în licee pentru a crește pregătirea în caz de război, 48,1% dintre respondenți sunt de acord, iar 48,8% se opun. Susținerea provine, în special, de la votanții AUR, bărbați și persoane de peste 45 de ani din mediul rural, în timp ce opoziția este predominantă în rândul votanților USR, femeilor, tinerilor între 18 și 44 de ani, celor cu educație superioară și locuitorilor din mediul urban.
Cursuri de operare drone
Un procent de 80,8% dintre respondenți susțin introducerea de cursuri pentru operatori de drone în licee și facultățile tehnice ca parte a pregătirii cetățenilor în caz de război. Oponenții acestei inițiative reprezintă 16,2% din total. Susținerea vine mai ales din partea votanților PNL și USR, persoanelor cu educație superioară și angajaților din sectorul public, în timp ce opoziția este predominantă în rândul votanților PSD și tinerilor din București.
Cursuri de prim ajutor
92,7% dintre români sunt de acord cu organizarea cursurilor de prim ajutor pentru persoanele între 15 și 60 de ani, cu doar 4,6% împotrivă. Susținerea acestor cursuri provine în principal de la votanții USR și cei cu educație superioară, în timp ce dezacordul este majoritar în rândul votanților PSD și persoanelor cu educație primară.
Reacția românilor în caz de atac militar
În cazul unui război în care România ar fi atacată, 48% dintre respondenți ar lupta pentru apărarea țării, 19,7% ar emigra, 10,5% s-ar ascunde, iar 4,7% ar căuta să devină inapți de luptă. Ponderea celor care nu răspund la această întrebare este de 10%.
Percepția asupra capacității de apărare a României
Referitor la pregătirea României în fața unui atac al Rusiei, 3,6% consideră că țara este pregătită în foarte mare măsură, 9,9% în destul de mare măsură, 31,7% în destul de mică măsură, iar 51,4% cred că nu este pregătită deloc. Susținerea pentru capacitatea de apărare este mai mare în rândul votanților PNL și tinerilor sub 30 de ani.
Sprijin pentru creșterea bugetului de apărare
74,4% dintre respondenți susțin creșterea bugetului de apărare al României pentru a face față amenințărilor și pentru a-și îndeplini obligațiile NATO, 21,2% se opun, iar 4% nu au o opinie clară. Susținerea este predominantă în rândul votanților PSD, PNL și USR.
Atitudinea față de doborârea dronelor rusești
72,9% dintre respondenți consideră că România ar trebui să doboare dronele rusești care survolează teritoriul național, în timp ce 19,9% sunt împotrivă. Susținerea pentru doborârea dronelor este mai mare în rândul votanților PSD și PNL.
Sursele de informare ale românilor
În ceea ce privește sursele de informații, 44,7% dintre români indică posturile TV ca principală sursă, 25% folosesc rețelele sociale, iar 17,8% preferă paginile de internet de știri. Votanții PSD, persoanele de peste 45 de ani și cei cu educație primară se informează în principal din TV, în timp ce votanții AUR și tinerii sub 30 de ani preferă rețelele sociale.
Aceste rezultate sugerează o schimbare semnificativă în percepția românilor față de serviciul militar și pregătirea națională, având implicații importante pentru politicile de apărare și educație în România.
