Violența globală și poziția României
Violența continuă să crească la nivel mondial, iar România, deși se află în prima parte a clasamentului privind statele “pașnice”, pierde constant teren în anii post-pandemie.
Clasamentul Indicele Păcii Mondiale 2025
Conform raportului Indicele Păcii Mondiale realizat de Institutul pentru Economie și Pace (IEP) pentru anul 2025, România ocupă locul 38 din 163 de țări în topul celor mai pașnice state, în scădere cu două poziții față de anul precedent. În 2020, România se afla pe locul 17 în clasament.
Primele cinci țări cele mai pașnice din lume în 2025 sunt Islanda, Irlanda, Noua Zeelandă, Austria și Elveția.
Poziția României în context regional
În regiune, Bulgaria se află pe locul 29, Ungaria pe locul 17, Republica Moldova pe locul 66, iar Serbia pe locul 64. Ucraina și Rusia ocupă ultimele două poziții, 162 și 164, în clasament.
Metodologia Indicele Păcii Globale
Indicele Păcii Globale măsoară starea de pace la nivel mondial, acoperind aproape întreaga populație a lumii. Acesta se bazează pe 23 de indicatori grupați în trei domenii: siguranță societală, conflicte interne și internaționale și gradul de militarizare.
Declinul păcii globale
Raportul din acest an arată un declin continuu al păcii, cu mulți indicatori ajungând la cele mai ridicate niveluri de după Al Doilea Război Mondial, ceea ce reflectă o lume tot mai instabilă. Creșterea numărului de decese din conflicte, tensiunile geopolitice și ascensiunea puterilor mijlocii contribuie la ceea ce experții numesc „Marea Fragmentare”, o reconfigurare profundă a ordinii globale.
Rivalitatea dintre marile puteri, apariția tehnologiilor de război asimetric și fragilitatea economică sporesc riscul unor noi conflicte. Există în prezent 59 de conflicte active la nivel de stat, cel mai mare număr din ultimele decenii, provocând 152.000 de decese în 2024.
Concluzie
Declinul constant al poziției României în clasamentele de pace sugerează o deteriorare a condițiilor de securitate și stabilitate, cu implicații potențiale asupra societății și economiei naționale.
