Recomandările FMI pentru România: Măsuri fiscale propuse
Fondul Monetar Internațional (FMI) a înaintat o serie de sugestii României, îndemnând la implementarea unor măsuri fiscale precum majorarea TVA, a accizelor și a impozitului pe dividende. De asemenea, se propune introducerea a două cote de impozit pe venit, respectiv de 15% și 25%, precum și reducerea sau eliminarea contribuției la asigurările de sănătate. Raportul FMI include și modificări în ceea ce privește impozitarea proprietății și o reducere a pragului pentru microîntreprinderi.
Conform FMI, măsurile propuse, dacă sunt aplicate integral, ar putea genera venituri de cel puțin 1,2% din PIB până în 2025. Aceste sugestii fac parte din asistența tehnică solicitată de ministrul de Finanțe.
Schimbări în impozitarea muncii
Printre primele recomandări ale FMI se numără modificarea sistemului de impozitare a muncii. Fondul sugerează trecerea de la cota unică de impozitare de 10% la un sistem cu două cote marginale de 15% și 25%, aceasta din urmă fiind aplicabilă veniturilor cele mai ridicate (percentila 90). În scopul reducerii povării fiscale asupra muncii pentru majoritatea contribuabililor, FMI recomandă o reducere semnificativă sau eliminarea contribuției la asigurările de sănătate.
În cazul în care situația fiscală permite, ar trebui abordată presiunea fiscală asupra persoanelor cu venituri mici prin sporirea alocațiilor sau prin introducerea unui program de beneficii la locul de muncă. De asemenea, FMI menționează că impozitarea veniturilor din pensii ar trebui reconsiderată, fie prin eliminarea deductibilității contribuțiilor la sistemul de pensii, fie prin impozitarea acestora.
Modificări în impozitarea veniturilor din capital și proprietate
FMI atrage atenția asupra faptului că accizele la țigări, băuturi alcoolice și bere sunt semnificativ mai scăzute în România în comparație cu alte state membre UE. Astfel, instituția propune majorarea impozitului pe dividendele distribuite persoanelor fizice de la 8% la 10%, care este echivalentul cotei impozitului pe veniturile din dobânzi. Această măsură ar avea ca efect creșterea veniturilor, reducerea posibilităților de arbitraj fiscal și îmbunătățirea progresivității sistemului fiscal.
Principalele sugestii privind impozitul pe proprietate includ fuzionarea impozitului pe terenuri și clădiri într-un singur impozit, precum și reducerea scutirilor, oferind în același timp facilități fiscale grupurilor vulnerabile.
Impozitarea profiturilor întreprinderilor și regimul microîntreprinderilor
FMI consideră că impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizarea întreprinderilor și înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat. De asemenea, stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui să fie restructurat sub forma unui credit fiscal rambursabil.
Pragul pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus semnificativ de la nivelul actual de 500.000 de euro, preferabil prin armonizarea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA, care este de 88.500 euro.
Propuneri pentru impozitele pe consum
În scopul creșterii veniturilor și creării unui spațiu fiscal pentru reducerea cotei contribuției la asistența medicală, FMI sugerează majorarea cotelor reduse de TVA până la cota standard, cu excepția alimentelor de bază. Această majorare ar putea fi implementată treptat, pentru a diminua impactul asupra prețurilor.
Propuneri pentru ajustările fiscale în România
Se preconizează o creștere a ratei standard de TVA de la 19% la cel puțin 20% în 2025, urmând ca aceasta să ajungă la 21%, aproape de media Uniunii Europene de 22%. De asemenea, accizele pentru tutun și alcool, ajustate în funcție de inflație, ar trebui să fie majorate, iar accizele pentru vinurile liniștite și spumante ar trebui unificate la aproximativ 60 RON/hl, în conformitate cu prețurile actuale.
Accizele pentru combustibilii fosili, de asemenea, ar necesita o majorare graduală spre niveluri optime. În plus, impozitarea suplimentară a carbonului ar trebui să fie însoțită de programe de sprijin, cum ar fi transferurile de numerar direcționate, pentru a proteja gospodăriile cu venituri reduse de impactul creșterii prețurilor la energie.
Reducerea deficitului fiscal conform FMI
Cadrul fiscal pe termen mediu al României preconizează o reducere treptată a deficitului fiscal, de la aproximativ 8% din PIB în 2024, la 7% în 2025 și la 3% sau mai puțin până în 2031. În contextul posibilităților limitate de consolidare a cheltuielilor – având în vedere ponderea scăzută a acestora în PIB – mobilizarea veniturilor devine o necesitate, conform FMI.
Pe termen scurt, România a convenit cu Comisia Europeană să implementeze reforme fiscale, nespecificate, care ar trebui să contribuie la creșterea veniturilor cu 1,1% din PIB în 2025. Având în vedere că România ocupă locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește cel mai scăzut raport impozite/PIB, există un potențial considerabil pentru politica fiscală de a susține transformarea digitală în administrația fiscală, generând astfel venituri suplimentare.
Reforme fiscale propuse de FMI
Asistența tehnică oferită de FMI, la solicitarea ministrului de Finanțe, include un pachet de reforme fiscale care vizează mobilizarea veniturilor, îmbunătățind stimulentele pentru muncă și menținând atractivitatea pentru investițiile de capital, precum și eliminarea lacunelor în planificarea fiscală abuzivă.
În loc să se limiteze la ajustări fiscale minime pentru a asigura accesul la fondurile europene, presiunea asupra deficitului oferă României oportunitatea de a implementa îmbunătățiri structurale semnificative în mixul său fiscal. Aceasta ar putea include mutarea sarcinii fiscale de la contribuțiile sociale obligatorii către impozitarea consumului și a veniturilor.
Impozitul pe venitul din muncă în România
România se confruntă cu unul dintre cele mai mari impozite pe venitul din muncă din Uniunea Europeană, care include atât impozitul pe venitul persoanelor fizice, cât și contribuțiile obligatorii la asigurările sociale pentru pensii și asigurări de sănătate. Deși la salariul mediu impozitul din România este mai mic decât media UE, coeficientul fiscal ridicat la veniturile mici constituie o barieră pentru integrarea pe piața oficială a muncii a persoanelor cu venituri reduse.
Lipsa progresivității în sarcina fiscală pe întreg spectrul veniturilor sugerează că sistemul impozitului pe venit nu își îndeplinește rolul esențial de instrument de redistribuire a veniturilor, conform analizei FMI.
Discrepanțe între persoanele cu activități independente și salariați
Conform analizei recente, diferențele semnificative în ceea ce privește obligațiile de contribuție socială dintre persoanele care desfășoară activități independente și salariați generează oportunități de arbitraj fiscal. Această situație este evidențiată de instituțiile competente care subliniază necesitatea unor măsuri corective.
Impozitarea progresivă și echitatea veniturilor
Se sugerează că implementarea unui sistem de cote marginale progresive de impozitare ar putea să contribuie la mobilizarea veniturilor, îmbunătățind, în același timp, echitatea verticală a distribuției veniturilor nete. Această abordare ar putea fi însoțită de alocații mai mari sau de programe de beneficii la locul de muncă, precum și de o reducere sau eliminare a contribuțiilor sociale pentru asigurările de sănătate.
Impozitarea pensiilor publice
Este important de menționat că majoritatea veniturilor din pensiile publice nu sunt supuse impozitării în România, în timp ce contribuțiile la pensii beneficiază de deduceri pentru impozitul pe venit. Această neconcordanță este considerată de instituții ca un aspect ce necesită rectificare pentru a îmbunătăți sustenabilitatea sistemului de pensii.
Cheltuieli fiscale și importanța impozitului pe profit
Analiza arată că relevanța impozitului pe profit a scăzut de-a lungul timpului în România, iar veniturile și productivitatea acestuia sunt inferioare comparativ cu majoritatea țărilor din regiune. Cheltuielile fiscale asociate cu impozitul pe profit generat de stimulentele fiscale sunt considerabile, cu scutiri pentru profiturile reinvestite reprezentând 4,3% din veniturile totale din impozit, iar costul creditului fiscal pentru sponsorizări ajungând la 7%.
Stimulente pentru cercetare și dezvoltare
Se subliniază că stimulentele destinate cercetării și dezvoltării sunt cele mai eficiente datorită potențialului lor de a genera externalități pozitive. Deducerea majorată de 50% oferită de România pentru a sprijini aceste activități ar putea deveni mai eficientă prin transformarea sa într-un credit fiscal rambursabil, care să ofere suport financiar companiilor implicate în cercetare și dezvoltare, în special celor mici și recente.
Actualizări în cadrul antiabuz
Recent, cadrul antiabuz din România a fost actualizat pentru a se alinia cu directivele Uniunii Europene privind combaterea evaziunii fiscale. România a implementat măsuri comune de prevenire, inclusiv reglementări referitoare la societățile străine controlate și capitalizarea redusă. De asemenea, Ministerul Finanțelor a creat o nouă structură dedicată prețurilor de transfer.
Impactul regimului fiscal al microîntreprinderilor
Regula conform căreia întreprinderile din regimul fiscal al microîntreprinderilor trebuie să aibă cel puțin un angajat a diminuat oportunitățile de arbitraj fiscal pentru proprietarii de activități independente. Totuși, companiile cu cifre de afaceri și marje de profit mai mari pot beneficia de o rată efectivă a impozitului pe profit mai mică în comparație cu regimul normal de impozitare.
Obligații fiscale pentru activitățile independente
Se constată, de asemenea, că persoanele fizice care desfășoară activități independente în cadrul microîntreprinderilor au o sarcină fiscală mai redusă decât acelea care operează ca liber-profesioniști. Reducerea pragului de cifră de afaceri ar putea elimina multe entități care profită de acest regim doar pentru a minimiza povara fiscală în raport cu alte forme de organizare.
Impactul cotelor reduse de TVA asupra consumatorilor
Cotele reduse de TVA, în locul celei standard, funcționează ca o subvenție oferită de Guvern consumatorilor de bunuri sau servicii care se încadrează în aceste categorii. Conform analizei realizate de FMI, doar o mică parte din această subvenție ajunge la gospodăriile cu venituri reduse.
Riscurile economice asociate cotelor reduse de TVA
Este important de menționat că cotele reduse de TVA pot să nu fie un instrument eficient pentru stimularea consumului de bunuri esențiale. Pe lângă pierderile de venituri, aceste cote generează costuri economice prin denaturarea prețurilor și creșterea cheltuielilor de conformitate și administrative. FMI subliniază că o creștere a cotelor reduse la nivelul celor standard ar putea aduce venituri semnificative.
Accizele la alcool și tutun în România
România are accize scăzute la țigări, băuturi alcoolice și bere comparativ cu alte state membre ale UE. De asemenea, vinul (cu excepția celui spumant) nu este supus accizelor. Totuși, accizele aplicate alcoolului și tutunului contribuie semnificativ la veniturile fiscale, reprezentând 1,2% din PIB în 2022, majoritatea provenind din impozitarea tutunului.
Recomandări pentru majorarea accizelor la combustibili
FMI recomandă o majorare treptată și semnificativă a accizelor pe combustibili, cu excepția gazelor naturale, pentru a alinia prețurile acestora la obiectivele climatice ale României până în 2030. Aceasta ar include creșteri ale prețurilor la cărbune, benzină, motorină, GPL și kerosen, care ar trebui comunicate cu atenție și eșalonate în timp, având în vedere impactul asupra populației cu venituri reduse.
Schimbările în impozitul pe proprietate
FMI atrage atenția asupra faptului că România se pregătește să reformeze impozitul pe proprietate, fuzionând impozitul pe terenuri și clădiri și adoptând un sistem bazat pe valorile de piață. Până la implementarea acestui sistem, cadrul fiscal actual rămâne neschimbat. Teste pilot ale noului sistem au fost efectuate în anumite unități administrative, inclusiv în București.
Revizuirea scutirilor fiscale pentru proprietăți
Într-o analiză recentă, instituțiile competente subliniază necesitatea ajustării scutirilor fiscale aplicabile atât proprietăților rezidențiale, cât și celor nerezidențiale. Această măsură vizează optimizarea veniturilor bugetare și asigurarea unei distribuții echitabile a impozitelor.
Conform concluziilor studiului, se propune o reducere a scutirilor de la impozitul pe terenuri și clădiri, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra bugetului local. Totodată, se recomandă menținerea altor forme de scutire destinate grupurilor vulnerabile și anumitor contribuabili pentru a nu agrava situația acestora.
Aceste propuneri vin într-un context în care reglementările fiscale sunt revizuite pentru a răspunde mai bine nevoilor comunităților și pentru a susține o dezvoltare economică sustenabilă.
