Statul plătește lunar 126.000 de euro pentru sediul Tribunalului, închiriat de la fostul lider al CJ Bihor

Alin
ModeratorAlin
1 Min Citire
Statul plătește lunar 126.000 de euro pentru sediul Tribunalului, închiriat de la fostul lider al CJ Bihor

Chiria exorbitantă plătită de stat pentru sediul Tribunalului Bihor

Statul român plătește lunar 126.000 de euro pentru sediul Tribunalului Bihor, închiriat de la Traian Bodea, fost președinte al Consiliului Județean Bihor. Acest parteneriat a început în 2019 și a fost reînnoit în 2025, stârnind controverse privind gestionarea fondurilor publice în județ.

Procedura de închiriere și monopolul Ghenau Trade

În 2019, Tribunalul Bihor a organizat o licitație pentru găsirea unui spațiu de depozitare a documentelor, iar singura ofertă a fost depusă de Ghenau Trade SRL, firmă controlată de Traian Bodea. Contractul, inițial pe cinci ani, a fost reînnoit în 2025, repetându-se scenariul cu o singură ofertă participantă, consolidând astfel veniturile lui Bodea din bani publici.

Refuzul autorităților locale de a oferi un spațiu adecvat

Tribunalul Bihor a solicitat Primăriei Oradea și Consiliului Județean Bihor un spațiu adecvat cu titlu gratuit, însă cererile au fost respinse, lăsând instanța fără opțiuni și obligând-o să continue colaborarea cu firma lui Bodea.

Profilul lui Traian Bodea

Traian Bodea a fost vicepreședinte al CJ Bihor între 2016 și 2020 și ocupă în prezent funcția de director general adjunct la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). A avut un parcurs politic marcat de schimbări de doctrină, activând sub siglele PC, ALDE și Pro România. Deși Ghenau Trade SRL se ocupă în principal cu construcții, veniturile semnificative provin din închirierea spațiului pentru arhiva Tribunalului.

Impactul sistemic al închirierilor

Cazul Tribunalului Bihor nu este singular, ci reflectă o practică extinsă în sistemul românesc, unde statul plătește anual peste 15 milioane de euro pentru chirii, evidențiind eșecul autorităților de a investi în propria infrastructură și favorizând afacerile unor personaje influente.

Acest circuit financiar ridică întrebări serioase despre transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor publice, subliniind nevoia de reforme în sistemul judiciar românesc.

Distribuie acest articol