O companie de stat care ar trebui să vândă cărți funcționează fără activitate reală, dar are conducere completă și salarii plătite lunar.
Un nou caz prezentat în campania „Statul la stat” scoate la iveală una dintre cele mai absurde situații din administrația românească:
o companie de stat care oficial vinde cărți, dar care în realitate nu desfășoară aproape nicio activitate comercială.
Compania se numește Arcadia 2000 și funcționează în coordonarea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS). Oficial, obiectul său de activitate este „vânzarea cu amănuntul a cărților”. În practică însă, veniturile provin aproape exclusiv din închirierea unui spațiu vechi.
Cinci șefi, doi angajați și activitate aproape zero
Potrivit investigației compania are consiliu de administrație cu cinci membri, director general, și angajați plătiți lunar, deși activitatea comercială aproape că nu există.
Reporterii Digi24 au mers la sediul firmei și nu au găsit:
- librărie,
- activitate de vânzare,
- sau personal prezent.
În schimb, spațiul este ocupat de chiriași și depozite.
Compania trăiește din chirii
Directorul general ar fi confirmat că societatea nu desfășoară activitate reală de vânzare de cărți și că veniturile provin din închirierea spațiilor.
Asta ridică întrebarea centrală:
de ce există încă o companie de stat întreagă pentru administrarea unui depozit vechi?
Problema mai mare: companiile de stat-fantomă
Cazul Arcadia 2000 nu este unic.
România păstrează încă:
- companii de stat inactive,
- structuri birocratice moștenite,
- și entități care există mai mult pentru funcții și salarii decât pentru activitate economică reală.
Criticii sistemului spun că:
- multe astfel de companii au devenit instrumente politice,
- locuri de recompensă pentru apropiați de partid,
- și surse constante de cheltuieli publice fără eficiență economică.
Politizarea funcțiilor
Investigația menționează că directorul general, doi membri ai Consiliului de Administrație, și conducerea instituției coordonatoare ar avea legături cu PSD.
Tema politizării companiilor de stat este una dintre cele mai criticate probleme din administrația românească de după 1990.
România și paradoxul companiilor de stat
În timp ce statul discută despre deficit bugetar, reforme, austeritate, și lipsa banilor, continuă să existe structuri care produc foarte puțin, dar consumă constant resurse publice.
Mulți economiști spun că problema nu este doar costul direct, ci cultura instituțională care permite perpetuarea unor astfel de entități ani la rând.
Reformă sau conservare?
Paradoxal, în același timp există presiuni politice pentru blocarea privatizărilor, menținerea controlului statului, și extinderea influenței publice în economie.
Asta face reforma reală a companiilor de stat și mai dificilă.
Cazul Arcadia 2000 a devenit simbolul unui sistem în care structurile birocratice supraviețuiesc indiferent de utilitate, iar contribuabilii continuă să finanțeze instituții aproape fără activitate.
Iar întrebarea care apare inevitabil este: câte alte companii similare există încă în România fără ca publicul să știe?
Sursa principală:
Digi24 – Statul la Stat
Video investigație:
Digi24 Video
Grad de veridicitate: 94/100
