Blocul Național Sindical Critică Absența Dialogului Social
Blocul Național Sindical (BNS) exprimă îngrijorarea față de lipsa dialogului social cu reprezentanții salariaților din România, în cadrul consultărilor președintelui Nicușor Dan cu partidele parlamentare și mediul de afaceri. BNS subliniază că, în absența discuțiilor cu sindicatele, propunerile formulate vor favoriza exclusiv interesele capitalului, repetând un model observat în ultimele decenii.
Critica Adusă Președintelui
Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui României, BNS afirmă: „Regretăm că, la scurt timp după preluarea funcției, ați ales să continuați tradiția predecesorilor, fie că este vorba despre fostul președinte interimar Ilie Bolojan sau Klaus Iohannis. Această abordare a dus la o distanțare față de realitățile sociale ale țării și de o parte importantă a cetățenilor – lucrătorii și reprezentanții lor.”
Importanța Dialogului Social
Organizațiile sindicale nu sunt opționale, ci au un rol esențial stipulat de Constituția României, care le conferă dreptul de a apăra interesele profesionale, economice și sociale ale membrilor. De asemenea, dreptul la muncă și protecția socială a salariaților sunt garantate prin articolul 41, care nu poate fi eficient protejat fără implicarea sindicatelor în procesele decizionale.
Obligațiile Internaționale ale României
România, ca stat fondator al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) din 1919, este obligată să respecte convențiile internaționale ratificate, inclusiv cele referitoare la libertatea sindicală și dreptul la organizare. Aceste convenții asigură că lucrătorii, prin intermediul organizațiilor lor, au dreptul de a participa activ la elaborarea politicilor ce le afectează condițiile de muncă.
Excluderea Sindicatelor și Impactul Asupra Reforme
Excluderea sindicatelor din consultările publice contravine nu doar angajamentelor internaționale, ci și principiilor de bază ale dialogului social, care impun participarea ambelor părți – lucrători și angajatori. Absența sindicatelor de la aceste discuții reprezintă o eroare fundamentală, care ar putea compromite eficiența reformelor. Fără a include vocile care reprezintă milioane de lucrători din România, propunerile formulate vor fi, din nou, în favoarea capitalului.
Contextul Economic și Fiscal Actual
BNS reamintește că, în 2017, Guvernul a transferat aproape în totalitate responsabilitățile financiare ale sistemelor publice de sănătate și pensii asupra lucrătorilor, fără ca patronatele să protesteze. Începând cu ianuarie 2018, întreaga sarcină fiscală pe muncă este suportată de angajați, iar România se confruntă acum cu una dintre cele mai ridicate poveri fiscale din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, se conturează intenția noului Guvern de a crește această sarcină fiscală, ceea ce va afecta și mai mult lucrătorii.
Impactul creșterii fiscalității asupra angajaților
Angajații se vor confrunta cu efectele creșterii fiscalității pe muncă, lăsându-i adesea singuri să gestioneze pierderile veniturilor nete, conform susținerilor sindicale. Aceștia evidențiază faptul că, în timp ce unele patronate se plâng de majorarea impozitelor, ele profită de orice oportunitate legislativă pentru a-și optimiza fiscalitatea.
Ipocrizia în discursul patronatelor
Un alt aspect îngrijorător este „ipocrizia discursului public” promovat de anumite patronate, care, deși critică majorarea taxelor, continuă să utilizeze metode precum muncă la negru și salarii „la gri”. Această atitudine contribuie la fragmentarea pieței muncii, creând o distincție între lucrătorii prost plătiți și cei care, prin metode deghizate, obțin venituri mari.
Evaziunea fiscală și impactul asupra economiei
Practicile de evaziune fiscală sunt evidente în cazul veniturilor mici, unde nedeclararea veniturilor devine norma. În schimb, pentru veniturile mari, există o tendință de a „deghiza” veniturile salariale în relații comerciale. Dacă autoritățile ar manifesta voință politică și bună credință, numărul lucrătorilor din România ar putea crește semnificativ, contribuind la reducerea deficitului bugetar.
Problemele insolvenței și ale TVA-ului
Un alt subiect de preocupare este lipsa de propuneri din partea mediului de afaceri pentru sancționarea administratorilor care transformă insolvența într-o practică frecventă. Firmele acumulează datorii și, ulterior, își declară insolvența, reluând activitatea cu entități noi. Aceasta este o practică dăunătoare care afectează economia și bugetul de stat.
În plus, golul de TVA a devenit o problemă cronică, reprezentând mai mult de 2% din PIB anual. Această situație este profund legată de subocuparea forței de muncă, cele două aspecte alimentându-se reciproc. GAP-ul mai mare de TVA favorizează munca nedeclarată, iar munca nedeclarată, în contextul impozitării excesive a muncii, contribuie la frauda fiscală. Patronatele nu discută despre aceste probleme deoarece ele sunt responsabile pentru situația actuală.
Necesitatea unei redistribuiri echitabile
Este esențial ca asumarea poverii deficitului să fie echitabilă, iar analiza să se bazeze pe date concrete. Măsurile fiscale, cum ar fi creșterea TVA-ului sau a impozitelor pe muncă, vor afecta în principal angajații, care vor suporta costurile prin scăderea puterii de cumpărare. Această situație este inacceptabilă, având în vedere că angajatorii se plâng frecvent de lipsa forței de muncă și de calitatea slabă a resurselor umane, dar rareori investesc în formarea profesională a angajaților.
Un model economic învechit
România continuă să adopte un model economic bazat pe utilizarea intensă a muncii, în încercarea de a compensa salariile reduse. Aceasta duce la o situație în care lucrătorii sunt nevoiți să suporte povara fiscalității crescute, fără a beneficia de sprijin adecvat din partea angajatorilor.
Impactul Burn-Out-ului asupra Sănătății Publice
În contextul în care angajații sunt adesea nevoiți să lucreze până la epuizare fizică și psihică, fenomenul burn-out-ului a devenit extrem de frecvent, având un impact negativ semnificativ asupra sistemului public de sănătate. Această situație a dus la o scădere a speranței de viață sănătoasă pentru români, care se află sub media Uniunii Europene, având un număr de ani de viață sănătoasă în continuă diminuare.
Reprezentanții sindicatelor subliniază că nu au observat o preocupare din partea autorităților în ceea ce privește aceste probleme critice. De asemenea, aceștia reamintesc președintelui Nicușor Dan de importanța recent semnatului Pact pentru Dialog Social European la Bruxelles, care a fost încheiat între Comisia Europeană, Confederația Europeană a Sindicatelor și organizațiile patronale europene. Scopul acestui pact este de a întări rolul partenerilor sociali în configurarea pieței muncii, a ocupării forței de muncă și a politicilor sociale.
Apel pentru Echilibru și Protecție Socială
„Europa nu înseamnă doar piață liberă și profit! Europa înseamnă și echilibru, protecție socială și coeziune”, afirmă sindicaliștii. Aceștia speră că abordarea unilaterală a autorităților nu reflectă o viziune deliberată, ci mai degrabă o lipsă de experiență instituțională și, poate, influența unor consilieri apropiați. Sindicaliștii sunt convinși că președintele va reveni rapid la o normalitate democratică, înțelegând că rolul său este acela de mediator între puterile statului și societate.
Pe de altă parte, Nicușor Dan a avut recent întâlniri la Cotroceni cu reprezentanții partidelor parlamentare, urmate de discuții cu mediul de afaceri, semn că dialogul social este esențial pentru găsirea soluțiilor la aceste provocări.
