Decizia instanței în cazul Sebastian Ghiță
Curtea de Apel Ploiești a restituit la DNA dosarul „Taxă pentru contracte IT”, în care Sebastian Ghiță, fost deputat PSD și ex-secretar al Comisiei parlamentare pentru controlul SRI, a fost trimis în judecată în octombrie 2022. Decizia instanței este definitivă.
Instanța a respins contestațiile DNA și ale inculpaților, menținând deciziile Tribunalului Prahova din decembrie 2022 și iulie 2023, care au constatat neregularitatea dosarului DNA și au restituit cazul la procuror.
Judecătorul de Cameră Preliminară a concluzionat că dosarul a fost prost întocmit, excluzând mai multe probe conform deciziilor CCR.
Neregularități în rechizitoriu
Decizia instanței a evidențiat că rechizitoriul emis de DNA la 17 octombrie 2022 a fost neregulamentar întocmit, fiind constatate:
- Insuficienta descriere a elementelor materiale legate de infracțiuni.
- Insuficienta descriere a acțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.
- Insuficienta descriere a complicităților la infracțiunile de trafic de influență.
Au fost excluse din materialul probator mai multe documente, inclusiv declarații ale martorilor cu identitate protejată.
Acuzațiile împotriva lui Sebastian Ghiță
Sebastian Ghiță este acuzat de trafic de influență și instigare la fals. Alături de el, au fost trimiși în judecată Cristian Anăstăsescu, fostul său cumnat, și Bogdan Padiu, fost coleg de liceu. Dosarul a fost deschis în februarie 2017, fiind finalizat abia în octombrie 2022.
Procurorii susțin că Ghiță ar fi vămuit contractele IT acordate de stat, primind comisioane sub formă de contracte fictive între companiile sale și firmele IT. Între 2010 și 2014, Ghiță ar fi primit comisioane de aproape 30 de milioane de lei.
Contracte IT și comisioane
În perioada 2007-2014, Ghiță a avut legături cu diverse companii IT, primind sume semnificative în schimbul ajutoarelor pentru obținerea de contracte:
- De la UTI Systems, peste 4,1 milioane de lei pentru contracte cu Transelectrica.
- De la UTI Grup, aproape 6 milioane de lei pentru un contract cu CNAS.
- De la Siveco România, aproape 23 de milioane de lei pentru diverse proiecte.
- De la Romtelecom și Romsys, peste 22,5 milioane de lei pentru un contract cu Ministerul Mediului.
Ghiță ar fi primit aceste comisioane prin contracte fictive încheiate între firmele sale și companiile IT care primeau contractele de la stat.
Contextul evadării lui Ghiță
Ghiță ar fi avut cunoștință despre dosar înainte de a evada din țară în decembrie 2016, imediat după pierderea imunității parlamentare. Mărturiile obținute de procurori sugerează că acesta era conștient de acuzațiile care urmau să-i fie aduse.
Concluzie
Decizia instanței de restituire a dosarului la DNA subliniază neregularitățile în cadrul procesului penal și ridică întrebări cu privire la eficiența sistemului judiciar în cazurile de corupție la nivel înalt.
