Restaurarea obuzierelor M-30 în rândul forțelor armate ruse
Rapoartele recente sugerează că armata rusă a început să scoată din depozite obuzierele remorcate M-30, să le restaureze și să le reintroducă în utilizare. Această acțiune pare să fie o continuare logică a eforturilor de a compensa pierderile semnificative suferite în artilerie, estimative la aproximativ 4.000 de tunuri de câmp în ultimele trei luni ale anului 2025.
Evaluarea actuală a inventarului militar, realizată de IISS în raportul Military Balance 2024, arată că, la începutul anului precedent, Rusia avea în depozit 2.000 de obuziere M-30 (cunoscut și sub denumirea M-1938), ceea ce le plasează ca al doilea cel mai abundent tip de artilerie din rezerva de război rusă, după tunul D-30, care numără 2.400 de unități. În prezent, nu există date precise referitoare la numărul de M-30 care sunt pregătite pentru luptă, astfel încât amploarea acestei tendințe rămâne incertă.
Specificațiile obuzierului M-30 versus D-30
Specificațiile tehnice ale obuzierului M-30 nu sunt remarcabile: necesită un echipaj de 8 persoane, are o rată de tragere de 5-6 obuze pe minut, o rază maximă de tragere de 11,8 kilometri, înălțimea trunchiului de 1.200 mm și o viteză de remorcare pe autostradă de până la 50 km/h. În contrast, obuzierul D-30 oferă caracteristici superioare, având un echipaj mai redus de 6 persoane, o rată de tragere de 7-8 obuze pe minut și o distanță de tragere de 15,3 km cu un proiectil HE-FRAG sau 22 km utilizând un proiectil asistat de rachetă. Astfel, ar părea mai logic ca armata rusă să prioritizeze dezafectarea D-30-urilor înainte de M-30.
Motivația din spatele restaurării obuzierelor M-30
Cu toate acestea, este posibil ca strategia rușilor să fie influențată de un calcul specific în ceea ce privește restaurarea acestor obuziere din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Prin reintegrarea acestor sisteme mai vechi, armata rusă ar putea obține un număr suficient de unități pentru a susține grupurile de asalt în timpul operațiunilor ofensive. Este posibil ca rușii să considere că, în ciuda distanței de tragere mai mici și a durabilității reduse a țevii comparativ cu D-30, acestea pot oferi efectul dorit de a crea o impresie de bombardament masiv.
În plus, forțele ruse au adoptat o practică comună de a-și îngropa sistemele de artilerie aproape complet în subteran, pentru a crește supraviețuirea atât a personalului, cât și a echipamentelor, indicând faptul că amenințarea provenită din partea dronelor este considerabilă.
