Rusia și China ar putea bloca la ONU monitorizarea sancțiunilor împotriva Iranului.

STIRIVOX
RedactorSTIRIVOX
3 Min Citire
Rusia și China ar putea bloca la ONU monitorizarea sancțiunilor împotriva Iranului.

Votul este așteptat pe 17 septembrie

Consiliul de Securitate al ONU se pregătește pentru un vot care ar putea decide viitorul mecanismului internațional de monitorizare a sancțiunilor impuse Iranului. Rusia și China se opun prelungirii mandatului grupului de experți, iar diplomații citați de Reuters estimează că cele două state și-ar putea folosi dreptul de veto.

Votul este așteptat pe 17 septembrie 2026, cu nouă zile înainte ca mandatul actual al panelului să expire. Franța, care deține în această lună președinția Consiliului de Securitate, a anunțat că dosarul nuclear iranian și respectarea obligațiilor ONU se vor afla printre principalele teme discutate.

Ce rol are grupul de experți al ONU

Panelul este format din specialiști în domenii precum controlul armamentului, tehnologia nucleară și balistică, finanțele, transportul maritim și controlul exporturilor.

Experții colectează și analizează informații despre aplicarea sancțiunilor, investighează posibilele încălcări și formulează recomandări pentru Consiliul de Securitate și comitetul său pentru sancțiuni.

Potrivit Consiliului de Securitate al ONU, mandatul actual se încheie pe 26 septembrie 2026, în perioada în care la New York se desfășoară Adunarea Generală a ONU.

Dacă mandatul nu va fi prelungit, sancțiunile împotriva Iranului nu vor fi eliminate automat. Consiliul de Securitate ar pierde însă echipa specializată care urmărește modul în care acestea sunt respectate și documentează eventualele încălcări.

De ce se opun Rusia și China

Moscova și Beijingul contestă legitimitatea continuării acestui mecanism și susțin că dosarul nuclear iranian nu ar mai trebui gestionat în forma actuală de Consiliul de Securitate.

Diplomații citați de Reuters se așteaptă ca ambele state să voteze împotriva proiectului. Rusia și China sunt membri permanenți ai Consiliului și pot bloca adoptarea unei rezoluții prin veto.

Disputa are la bază revenirea sancțiunilor ONU împotriva Iranului, după ce Marea Britanie, Franța și Germania au declanșat în 2025 mecanismul cunoscut drept „snapback”. Cele trei țări europene au acuzat Teheranul că nu și-a respectat obligațiile asumate prin acordul nuclear din 2015.

Iranul susține că programul său nuclear are scopuri pașnice și neagă că urmărește dezvoltarea unei arme nucleare. Nivelul activităților sale de îmbogățire a uraniului continuă însă să provoace îngrijorări în statele occidentale.

Precedentul creat în cazul Coreei de Nord

O situație asemănătoare s-a produs în martie 2024, când Rusia a blocat prelungirea mandatului grupului ONU însărcinat cu monitorizarea sancțiunilor împotriva Coreei de Nord.

Mandatul acelui panel s-a încheiat la 30 aprilie 2024, după 15 ani de activitate. Sancțiunile au rămas în vigoare, dar ONU a pierdut mecanismul independent care investiga încălcările și publica rapoarte despre metodele folosite de Phenian pentru evitarea restricțiilor.

Acest precedent alimentează temerile că monitorizarea sancțiunilor împotriva Iranului ar putea avea aceeași soartă.

Cooperarea militară dintre Rusia și Iran s-a intensificat

Votul intervine într-un moment în care relațiile militare și tehnologice dintre Moscova și Teheran se extind.

O investigație publicată de Financial Times arată că specialiști ruși ar fi sprijinit Iranul în dezvoltarea unui sistem de propulsie de tip ramjet pentru rachete de croazieră supersonice. Cooperarea s-ar fi desfășurat în cadrul programului C430L, iar discuțiile tehnice ar fi continuat până în 2026.

Informațiile se referă la tehnologie militară pentru rachete și nu reprezintă, în sine, o dovadă că Rusia ajută Iranul să dezvolte o armă nucleară. Cele două dosare trebuie tratate separat.

Iranul discută, în același timp, posibilitatea retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară, pe fondul confruntării prelungite cu Statele Unite și Israelul. O decizie definitivă în acest sens nu a fost anunțată.

Ce se poate întâmpla după vot

Pentru adoptarea rezoluției sunt necesare cel puțin nouă voturi favorabile și absența unui veto din partea celor cinci membri permanenți: SUA, Rusia, China, Franța și Regatul Unit.

Dacă Rusia sau China vor folosi dreptul de veto, sancțiunile ONU vor rămâne în vigoare, dar activitatea grupului de experți se va încheia pe 26 septembrie. În acest scenariu, verificarea aplicării restricțiilor ar depinde mai mult de rapoartele statelor membre și de mecanismele naționale de monitorizare.

Veridicitate: 97/100

Data votului și opoziția Rusiei și Chinei sunt confirmate de Reuters, iar mandatul panelului expiră pe 26 septembrie 2026, conform ONU. Formularea „ar putea bloca” este corectă, deoarece votul nu a avut încă loc și un eventual veto rămâne anticipat, nu cert.

Distribuie acest articol