Concediu plătit pentru epuizarea profesională
Angajații din România ar putea beneficia, în premieră, de un concediu plătit dedicat epuizării profesionale, fără a fi necesară prezentarea certificatului medical. Această măsură este inclusă într-un proiect de lege depus în Parlament la sfârșitul anului 2025, având ca scop recunoașterea și gestionarea riscului de burnout.
Definiția epuizării profesionale
Proiectul de lege face o distincție clară între burnout și afecțiunile medicale, definind epuizarea profesională ca o consecință directă a stresului cronic la locul de muncă, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Epuizarea profesională se referă exclusiv la fenomene apărute în context ocupațional și nu constituie o afecțiune medicală.
Obligațiile angajatorilor
În absența unui cadru legal care să reglementeze explicit fenomenul, măsurile de prevenire depind de inițiativele voluntare ale angajatorilor. Proiectul prevede ca angajatorii să includă riscurile de burnout în evaluarea internă de sănătate și securitate în muncă. Firmele cu peste 50 de salariați vor trebui să efectueze evaluări psihosociale anuale, să elaboreze planuri de prevenire și să creeze mecanisme confidențiale prin care angajații pot semnala suprasolicitarea fără teama de sancțiuni.
Concediu plătit fără justificare medicală
Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea unui concediu plătit pentru epuizare profesională, care poate fi solicitat fără justificare medicală. Angajatorii pot stabili un număr anual de zile lucrătoare de concediu plătit pentru refacere profesională, acordate la cerere. De asemenea, salariații vor avea dreptul să ceară discuții formale privind volumul de muncă sau reorganizarea sarcinilor, precum și acces la servicii de sprijin psiho-emoțional, inclusiv consiliere psihologică, costurile fiind suportate de angajator.
Inițiativa legislativă
Inițiativa legislativă aparține senatorului USR Irineu Darău, actual ministru al Economiei, și este susținută în Senat de Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă. Dacă proiectul va fi adoptat, Ministerul Muncii va avea la dispoziție 180 de zile pentru a elabora un ghid național privind prevenirea burnout-ului, iar companiile vor avea 12 luni pentru a se conforma noilor cerințe.
Concluzie
Implementarea acestui proiect de lege ar putea schimba semnificativ modul în care este gestionată epuizarea profesională în România, oferind angajaților un sprijin esențial pentru sănătatea lor mentală și prevenind concediile medicale pe termen lung.
