România, în continuare pe marginea zonei euro
Bulgaria a devenit, pe 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat membru al zonei euro, în timp ce România rămâne în afara monedei unice din cauza unor obstacole economice și politice. Deficitul bugetar ridicat, dezechilibrele fiscale și lipsa unui consens politic sunt principalele motive pentru care țara nu a adoptat euro.
Sprijinul public pentru adoptarea euro
Potrivit unui sondaj Eurobarometru realizat pentru Comisia Europeană, sprijinul public pentru adoptarea monedei euro în România este de aproximativ 59%. Cu toate acestea, România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar stabilizarea finanțelor publice reprezintă un obstacol major în calea aderării la zona euro. Analiștii estimează că va dura câțiva ani până când România își va putea stabiliza finanțele pentru a avea o perspectivă realistă de aderare.
Contextul economic și politic
În prezent, subiectul adoptării euro a dispărut din principalele dezbateri publice, în special în contextul inflației ridicate, al măsurilor de austeritate și al ascensiunii extremei drepte înaintea alegerilor din 2028.
Situația în alte state din UE
În Ungaria, sprijinul public pentru euro este de aproximativ 72%, dar aderarea este blocată politic din cauza opoziției premierului Viktor Orbán. În Polonia, sprijinul public pentru euro este de 45%, iar guvernul a declarat că nu lucrează la adoptarea monedei unice. Cehia, cu un sprijin de 30%, nu are planuri concrete pentru adoptarea euro, iar Suedia și Danemarca mențin euro în afara agendei politice, cu sprijinuri publice de 33% și 56%, respectiv.
Concluzie
În concluzie, România rămâne în continuare pe marginea zonei euro din cauza unor obstacole economice și politice, iar perspectiva adoptării monedei unice este incertă în contextul actual. Această situație reflectă o tendință mai largă în rândul statelor din UE care nu au adoptat euro, fiecare confruntându-se cu propriile provocări interne.
