România și provocările gazului natural
România dispune de gaze în depozite, însă există riscul de a nu le putea livra consumatorilor din țară și din Republica Moldova suficient de rapid, în special în perioadele de consum ridicat, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). El subliniază că diferența dintre a avea gaze și a le putea distribui este crucială, iar în condiții de temperaturi extreme, consumul poate depăși 57-58 milioane mc/zi, la care se adaugă 6-7 milioane mc/zi pentru Republica Moldova.
Dependenta de gazele ungare
Chisăliță evidențiază că, în timpul gerului din România, Ungaria a început să exporte gaze din depozitele sale pentru a menține consumul în România și Republica Moldova. Această situație face ca dependența de gazele ungare să fie evidentă. Expertul menționează că România are o vulnerabilitate structurală legată de debitul de gaz disponibil pe oră, nu de stocurile anuale.
Funcționarea depozitelor de gaze
Chisăliță compară depozitul de gaze cu un rezervor, subliniind că acesta se golește pe măsură ce extragem gaze. Această realitate este adesea omisă sau neînțeleasă de public. El atrage atenția asupra necesității unei schimbări de mentalitate în rândul instituțiilor și factorilor de decizie, care ar trebui să se concentreze nu doar pe achiziționarea gazului, ci și pe capacitatea de a funcționa în lipsa acestuia.
Concluzie
În concluzie, România se confruntă cu o provocare serioasă în ceea ce privește securitatea energetică, fiind dependentă de importurile de gaze din Ungaria, mai ales în sezonul rece. Această situație subliniază necesitatea unor strategii eficiente pentru gestionarea resurselor energetice și asigurarea unei livrări continue către consumatori.
