Infrastructura feroviară în declin
România se confruntă cu una dintre cele mai slabe infrastructuri feroviare din Europa, caracterizată prin mii de restricții de viteză, care se multiplică anual din cauza îmbătrânirii rețelei. Accidentele sunt în creștere, iar gările și șinele de tren dispar, rezultatul fiind abandonul, subfinanțarea și incompetența. În acest context, trenurile par a se îndrepta către un inevitabil dezastru.
Ereditatea comunistă și stagnarea post-revoluționară
După 1989, sectorul feroviar românesc a suferit o degradare profundă din cauza lipsei de investiții în infrastructură și material rulant. Gările au rămas blocate în trecut, fiind considerate doar clădiri degradate, iar trenurile au devenit insalubre. Comuniștii au recunoscut importanța strategică a transportului feroviar, dar au neglijat cultura asociată acestuia. De la 10.853 de kilometri de cale ferată în 1950, rețeaua a crescut cu doar 490 de kilometri până la finalul comunismului, iar începând cu anii ’90, lungimea a scăzut constant, ajungând la puțin peste 10.000 de kilometri.
Întârzieri și condiții precare de călătorie
Întârzierile trenurilor sunt o obișnuință, în special din Gara de Nord, unde întârzierile ajung adesea la 60 de minute, mai ales în sezonul rece. Subfinanțarea cronică afectează grav capacitatea CFR de a efectua reparațiile necesare. În 2023, trenurile de călători au acumulat întârzieri de aproximativ 4.744.328 de minute, echivalentul a 9 ani. Aceasta a crescut la 6.654.827 de minute în 2024, adică peste 12 ani și jumătate. Condițiile din vagoane sunt deosebit de dificile, cu toalete nefuncționale și confort inadecvat.
Accidente feroviare și pericolele infrastructurii
Accidentele pe calea ferată au crescut semnificativ, cu doar 3% din rețeaua feroviară modernizată. Tragedii notabile au avut loc, cum ar fi cele din 2008 și 2023, când accidentele au dus la pierderi de vieți omenești din cauza defectelor infrastructurii. Angajații CFR se tem să discute despre condițiile de muncă, iar călătorii evită gările în stare mizera.
Subfinanțarea sectorului feroviar
Bugetul acordat CFR Infrastructură a scăzut cu aproape 5% în 2025, la puțin peste 3 miliarde de lei. Veniturile CFR Călători pentru anul precedent nu au depășit 725 de milioane de euro, evidențiind subfinanțarea cronică și presiunea constantă asupra sectorului. Deși au fost accesate fonduri din PNRR pentru modernizare, progresul este extrem de lent.
Concluzie
Declinul infrastructurii feroviare din România, cauzat de subfinanțare și neglijare, are un impact semnificativ asupra siguranței călătorilor și a eficienței transportului feroviar, punând în pericol viitorul acestui sector vital.
