România, 28% din potențialul comercial risipit
Un nou raport al Băncii Mondiale evidențiază că România ar putea realiza cu 28% mai mult comerț internațional dacă resursele sale (capital, active fizice, forță de muncă) ar fi utilizate mai eficient. Lect. univ. dr. Sergiu Delcea de la Universitatea din București subliniază că problema principală nu este lipsa producției, ci faptul că exporturile sunt predominant bunuri cu valoare adăugată mică, cum ar fi cablajele auto și produsele agricole brute. Aceasta menține România în verigile inferioare ale lanțurilor globale de valoare, în timp ce importurile constau în produse procesate cu marje mai mari de profit.
Deficitul de integrare comercială
Raportul Băncii Mondiale analizează cât ar putea exporta și importa România, având în vedere dimensiunea economiei și accesul la piețele globale. În medie, țările din Europa și Asia Centrală comercializează cu aproximativ 45% mai puțin decât potențialul lor, iar în cazul României, deficitul este estimat la 28% din volumul actual al comerțului. Aceasta arată că o treime din comerțul potențial lipsește, fie din cauza bunurilor interne care nu ajung pe piețele externe, fie din cauza importurilor de tehnologie și componente care nu sunt integrate în producția locală.
Comparativ, Polonia are un „comerț lipsă” de 19%, indicând o integrare mai bună în piețele internaționale. Exportatorii din România, deși reprezintă un număr mic de firme, contribuie semnificativ la valoarea adăugată, investiții și ocuparea forței de muncă. Deficitul de integrare comercială înseamnă mai puține firme conectate la piețele externe și, implicit, salarii mai mici.
Productivitatea, o verigă lipsă
Raportul subliniază că problema principală nu mai este lipsa de capital, ci productivitatea. La nivelul Europei și Asiei Centrale, un lucrător utilizează aproximativ 60% din capitalul unui lucrător din economiile avansate, dar eficiența utilizării acestui capital este doar 62% din nivelul înregistrat în Statele Unite. Alocarea deficitară a resurselor în sectoare cu productivitate scăzută este principalul factor care inhibă creșterea potențialului economic. Banca Mondială estimează că, prin alocarea eficientă a resurselor, România ar putea obține un câștig de productivitate de peste 20%.
Profilul exporturilor românești
Delcea respinge mitul că România nu produce nimic, evidențiind că exporturile manufacturiere au crescut semnificativ. Totuși, majoritatea bunurilor exportate au valoare adăugată mică. În agricultură, România exportă produse brute și importă lactate și carne procesată cu valoare mai mare. De asemenea, pe segmentul bunurilor sofisticate, România trebuie să recupereze terenul pierdut.
Dependența de capitalul străin
Raportul arată că România este disproporționat de dependentă de capitalul străin, iar această dependență a devenit o scuză pentru a nu investi în capitalul local. Strategia de atragere a investițiilor s-a bazat pe facilități fiscale și dereglementare, dar a condus la o poziție defavorabilă în lanțurile de valoare globale, limitând capacitatea de negociere pentru transferul tehnologic.
Oportunitatea nearshoring-ului
Un aspect pozitiv este reorientarea companiilor către lanțuri valorice mai apropiate de casă. După criza COVID-19, marile economii au realizat că lanțurile de producție lungi sunt vulnerabile. România, având o poziție geografică favorabilă și integrare în lanțurile industriale europene, poate profita de această oportunitate. Delcea avertizează însă că România trebuie să acționeze rapid pentru a clarifica oferta sa, infrastructura și condițiile pentru capitalul străin.
Reforme necesare
Banca Mondială sugerează un impuls al reformelor în comerț, investiții, digitalizare și competențe. Delcea subliniază nevoia de o taxare echilibrată între capitalul local și străin și de condiții mai stricte pentru investițiile străine directe. De asemenea, este importantă revitalizarea învățământului tehnic și sprijinirea IMM-urilor pentru a se internaționaliza și a utiliza noile tehnologii.
Impactul asupra salariilor
Estimările arată că acoperirea gap-ului de 30% în comerț ar putea conduce la o creștere a salariilor între 5-15%, aceasta fiind o creștere reală, nu bazată pe inflație. O economie mai diversificată și bine integrată va avea o vulnerabilitate mai mică la șocurile externe, reducând nevoia de cicluri de austeritate.
În concluzie, România are oportunitatea de a transforma 28% din comerțul „lipsă” în exporturi de valoare mai mare, ceea ce ar putea îmbunătăți semnificativ productivitatea, salariile și calitatea vieții cetățenilor săi.
