Noile documente din cazul Epstein
Noile documente publicate în 2026 de Departamentul de Justiție al SUA, parte dintr-un set de peste 3,5 milioane de pagini legate de investigațiile asupra lui Jeffrey Epstein, scot la iveală conexiuni surprinzătoare cu România.
Conexiuni cu profesori români
În corespondența și rapoartele bancare analizate de anchetatori apar atât nume de profesori români, cât și referiri la o femeie din România pentru care Epstein încerca să găsească un loc de muncă în Londra. Documentele includ transferuri financiare către conturi din România, precum și mențiuni despre Europa de Est ca zonă majoră de risc în rețelele globale de trafic.
Intermediari pentru o româncă
Un email din 2010, trimis de Epstein unui om de afaceri din Londra, arată că acesta încerca să intermedieze un loc de muncă pentru o româncă aflată în Marea Britanie. Epstein a menționat că femeia, fost model de modă din România, era dornică să înceapă un job adevărat. Identitatea acesteia nu este dezvăluită în documente.
Interesul pentru mediul academic
Emailurile arată că Epstein colecta contacte din mediul universitar din Europa de Est, inclusiv România. Profesorii români menționați explicit sunt:
- Ioana-Carmen Popescu – cercetător la Centrul de Chimie Organică „Constantin Nenitescu”, Academia Română
- Dr. Iulian Rusu – profesor la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
- Ștefan Traușan-Matu – profesor la Universitatea Politehnică din București și cercetător principal la Academia Română
De asemenea, apare și numele Corinei Tănită (Tărniță), cercetător cu legături academice în Craiova și București. Epstein nota că informațiile despre acești profesori „ar putea să nu fie prea utile”, deoarece nu îi cunoștea personal.
Transferuri financiare către România
Un document arată că o româncă, al cărei nume a fost anonimizat, apare într-un dosar privind Fundația C.O.U.Q., Inc., organizație non-profit condusă de Epstein. În declarația fiscală a fundației din 2012, se menționează plăți totale de peste 30.000 de dolari către femei și 137 de plăți către persoane care primiseră bani și din alte conturi ale lui Epstein.
Un alt document indică un transfer de peste 30.000 de euro către un cont din Iași, aparținând unei românce. Justiția americană a anonimizat numele. Se presupune că retragerile mari de numerar din cont au fost pentru cheltuieli de combustibil în timpul călătoriilor în străinătate, însă nu existau chitanțe sau alte documente care să susțină aceste cheltuieli.
Europa de Est și rețelele de trafic
Un raport AML (Anti-Money Laundering) al JPMorgan, realizat în jurul condamnării lui Epstein din 2008, arăta că aproape două treimi dintre femeile traficate la nivel mondial proveneau din Europa de Est, menționând țările precum Albania, Moldova, România, Bulgaria, Rusia, Belarus și Ucraina. Documentele sugerează că JPMorgan știa de plățile de peste 1,2 milioane de dolari către femei cu nume de familie est-europene între 2003 și 2008, continuând să gestioneze astfel de tranzacții, totalizând aproape 3 milioane de dolari.
Impactul scandalului Epstein
Jeffrey Epstein s-a înregistrat ca infractor sexual în 2008, după o condamnare pentru solicitarea unei minore, și a murit în 2019 în închisoarea din Manhattan. Departamentul de Justiție a început publicarea masivă a documentelor legate de anchetele din 2005, 2008 și 2019, care, deși sunt puternic cenzurate, includ fotografii, transcrieri, corespondență, rapoarte bancare, liste de contacte și mii de pagini de emailuri. Noile documente ilustrează cât de extinsă era rețeaua de contacte a lui Epstein și cum ajungeau ecourile activităților sale până în România.
Aceste descoperiri subliniază implicațiile grave ale activităților lui Epstein și conexiunile internaționale care pot influența politicile de combatere a traficului de persoane și a abuzurilor sexuale.
