Piața imobiliară din România în 2025
Piața imobiliară din România a înregistrat o creștere medie națională de 14% în 2025, cu un oraș surpriză, Craiova, care a devansat marile metropole. Craiova a raportat o explozie a prețurilor de 21%, ajungând pe locul al patrulea în topul celor mai scumpe orașe din țară.
Craiova: Polul emergent al investițiilor
Cu un preț mediu de 2.095 euro/mp util, Craiova se apropie de București. Experții imobiliari, precum Daniel Crainic, consideră Craiova un „pol emergent” de investiții, comparabil cu modelele de succes din Sibiu și Oradea.
București: Contrastul prețurilor
Bucureștiul ocupă locul secund în topul scumpirilor, înregistrând un avans de 17%, cu un preț mediu de 2.178 euro/mp util. Capitala se distinge prin contrastul dintre cartierele scumpe, precum Aviatorilor, unde prețurile ating 5.000 euro/mp, și zonele mai accesibile, cum ar fi Ferentari, cu prețuri sub 1.100 euro/mp.
Cluj-Napoca: Liderul prețurilor exorbitante
Clujul rămâne cel mai scump oraș din România, cu un preț mediu de 3.207 euro/mp util, deși a avut o creștere mai moderată de 11% în ultimul an.
Clasamentul scumpirilor la nivel național
| Oraș | Creștere (%) | Preț mediu (euro/mp util) |
| Craiova | + 21% | 2.095 |
| București | + 17% | 2.178 |
| Ploiești | + 14% | 1.333 |
| Constanța | + 13% | 1.930 |
| Iași / Timișoara | + 12% | ~1.870 |
| Cluj / Sibiu | + 11% | 3.207 / 1.927 |
| Brașov / Oradea | + 10% | 2.223 / 1.800 |
Orașele medii ca motoare de creștere
Brașovul se menține ca o destinație de elită, cu un preț mediu de 2.223 euro/mp, iar segmentele de locuințe noi depășesc 2.600 euro/mp. Orașe precum Timișoara și Iași continuă să consolideze prețurile în jurul valorii de 1.900 euro/mp. Anul 2025 marchează o perioadă de descentralizare economică, cu orașe ca Craiova, Oradea și Sibiu devenind motoare principale de creștere pe piața imobiliară, oferind randamente atractive pentru investitori.
Concluzie
Ascensiunea Craiovei pe piața imobiliară și creșterea generală a prețurilor reflectă o schimbare semnificativă în peisajul economic al României, sugerând o descentralizare a interesului investițional și o diversificare a opțiunilor pentru cumpărători.
