Reforma pensiilor magistraților respinsă de Curtea de Apel București
Curtea de Apel București a respins, în Adunarea Generală desfășurată pe 24 noiembrie 2025, propunerea legislativă privind reforma pensiilor magistraților, cu o majoritate covârșitoare de 215 din 216 judecători prezenți.
Poziția magistraților
Decizia reflectă un punct de vedere ferm al judecătorilor, care susțin demersurile promovate de Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție, manifestând astfel opoziția față de modificările legislative propuse de Guvern.
Detalii despre Adunarea Generală
În cadrul Adunării Generale, au fost prezenți 216 judecători din totalul de 243, ceea ce denotă un consens puternic în rândul acestora. Judecătorii s-au pronunțat împotriva propunerii de modificare a actelor normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Consultările naționale
În zilele de luni și marți, vor avea loc adunări generale ale procurorilor și judecătorilor din întreaga țară, în care magistrații își vor exprima pozițiile oficiale privind modificările propuse de Guvernul condus de Ilie Bolojan la legea pensiilor speciale.
Procedura ulterioară
Concluziile și deciziile adoptate de instanțe și parchete vor fi transmise Consiliului Superior al Magistraturii, care trebuie să emită un aviz consultativ asupra proiectului. Deși acest aviz este obligatoriu din punct de vedere procedural, el nu are caracter decisiv, permițând Executivului să continue demersul legislativ, chiar și în cazul unui aviz negativ.
Propunerea legislativă
Proiectul actual prevede ca pensiile magistraților să reprezinte 70% din ultimul salariu net. Comparativ cu varianta anterioară, respinsă de Curtea Constituțională, noua lege extinde perioada de tranziție la 15 ani, stabilind vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor la 65 de ani, similar altor categorii profesionale, cu unele excepții.
Concluzie
Respinsă cu o majoritate zdrobitoare, reforma pensiilor magistraților subliniază opoziția puternică a sistemului judiciar față de modificările legislative propuse, arătând o unitate în rândul magistraților și influențând astfel direcția viitoare a legislației în domeniu.
