Prețul hectarului de teren agricol în România
Prețul mediu al unui hectar de teren agricol în România a depășit 8.700 de euro în anul 2024, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Există discrepanțe semnificative între regiunile țării: în Regiunea Nord-Est, terenurile arabile s-au vândut la un preț mediu de 7.539 de euro pe hectar, în timp ce în București-Ilfov prețul a depășit 12.000 de euro.
Diferente regionale semnificative
Conform metodologiei europene, prețul mediu al unui hectar de teren arabil a fost de 43.280 lei, echivalentul a 8.656 de euro. Regiunea Nord-Est a avut cel mai scăzut preț, de 37.693 lei pe hectar, în contrast cu București-Ilfov, unde prețul a atins 62.477 lei pe hectar. Aceste variații reflectă atât potențialul agricol al regiunilor, cât și presiunea imobiliară din zonele periurbane.
Creșteri ale prețurilor
În comparație cu anul precedent, România a înregistrat o creștere de aproximativ 4% a prețului mediu pentru terenul arabil. Cea mai mare majorare a fost observată în Sud-Vest Oltenia, unde prețurile au crescut cu 8,3%. Pășunile permanente au devenit mai scumpe, cu o creștere medie de 3,6% la nivel național, cele mai mari avansuri fiind în Sud-Est și Sud-Muntenia, ambele cu 7,3%.
Compararea cu Uniunea Europeană
La nivelul Uniunii Europene, prețurile terenurilor agricole variază semnificativ. De exemplu, în Letonia, prețul mediu pentru un hectar a fost de 4.825 de euro, în timp ce în Malta a depășit 201.000 de euro. Cu o medie de 8.700 de euro, România se plasează în partea inferioară a clasamentului, fiind una dintre cele mai accesibile piețe agricole din Uniunea Europeană.
În ceea ce privește pășunile permanente, în Bulgaria, un hectar a fost vândut în medie cu 1.877 de euro, comparativ cu 77.609 euro în Țările de Jos. România, cu o medie de 6.257 de euro pe hectar, confirmă accesibilitatea relativă a terenurilor agricole.
Perspectivele pieței agricole
România continuă să aibă unele dintre cele mai mici prețuri la terenurile agricole din Uniunea Europeană, în ciuda creșterilor constante. Diferențele regionale rămân notabile, iar presiunea economică, investițiile în agricultură și interesul cumpărătorilor străini vor influența evoluția pieței în anii următori.
În concluzie, prețurile terenurilor agricole din România, deși în creștere, rămân mult sub cele din alte țări europene, ceea ce poate avea implicații semnificative asupra dezvoltării agriculturii și a investițiilor în sectorul agricol.
