Jaful de la Muzeul Drents din Assen: O lovitură pentru patrimoniul românesc
Lumea artei este profund afectată de recentul jaf de la Muzeul Drents din Assen, Olanda, în urma căruia au fost furate obiecte valoroase din tezaurul României. Acest incident neobișnuit, care vizează patrimoniul românesc, generează îngrijorare în rândul altor muzee olandeze, care percep acest act ca un atac asupra „întregii societăți”, conform publicației De Telegraaf. Specialiștii din domeniu se întreabă, retoric, dacă muzeele pot continua să existe în clădiri „normale”. Această întrebare a fost abordată în mai multe discuții ale reprezentanților muzeelor în dimineața de luni, după evenimentul nefericit din weekendul precedent.
Obiectele sustrase erau parte a unei expoziții majore de arheologie dedicată imperiului antic al Daciei, corespunzător României de astăzi.
„Coșmarul oricărui muzeu”
Benno Tempel, directorul muzeului Kröller-Müller din Otterlo, a declarat că „ceea ce s-a întâmplat la Assen este coșmarul oricărui muzeu”. El subliniază că dispariția unor bunuri de valoare are un impact enorm. „A fost furat ceva ce aparține unei societăți, în acest caz, o comoară națională a României. Este un lucru îngrozitor. Fiecare muzeu resimte această durere. Muzeele sunt instituții publice de artă, create pentru societate. Colecțiile nu sunt ale noastre, ci pentru oameni. Un muzeu aduce vitalitate unui oraș sau unui sat. Assen fără Muzeul Drents nu mai este Assen, ci devine un oraș plictisitor, lipsit de atracție. Un astfel de muzeu este esențial pentru societate, deoarece ne provoacă să reflectăm asupra istoriei. De aceea, acest incident este perceput ca un atac nu doar asupra lumii artei, ci asupra comunității în general.”
Directorul a ridicat întrebarea dacă muzeele care dețin astfel de comori pot exista doar în forma unor buncăre în viitor, o preocupare împărtășită de colegii săi.
Dilema muzeelor
Wim Pijbes, fost director al Rijksmuseum și actual director al fundației Droom en Daad, a descris acest incident ca o zi tristă pentru artă. „Muzeele se confruntă cu dilema de a fi simultan fortificații și locuri deschise, accesibile, în care toată lumea se simte binevenită. Acesta este un puzzle dificil. Nu dorim să transformăm muzeele în construcții de beton armat, nu?”
Ralph Keuning, curator independent, a adăugat: „Arta este esențială. Nu este doar plăcută din punct de vedere estetic, ci contribuie și la crearea înțelegerii și aprecierei între oameni și culturi. Arta are valoare atunci când este expusă, iar muzeele sunt locurile ideale pentru aceasta. Totuși, acest lucru vine cu riscuri. Arta poate fi furată, iar muzeele fac tot posibilul pentru a preveni astfel de incidente. Însă, dacă rezultatul este limitarea accesului la artă, atunci aceasta își pierde funcția. Arta este vulnerabilă, dar trebuie să rămână vizibilă pentru toată lumea.”
Provocările de securitate
Sjarel Ex, fost director al Muzeului Boijmans van Beuningen, a subliniat că, „dacă lumea muzeelor trebuie să se pregătească pentru spargeri cu explozibili, atunci nu am terminat încă”. El a adăugat că securitatea va trebui să fie consolidată semnificativ, iar multe muzee, în special cele mici, se vor confrunta cu costuri foarte mari. „La Rijksmuseum, un hoț are puține șanse, trebuie să ne gândim la măsuri eficiente de protecție.”
Jaful de la Muzeul Drents: O analiză a securității muzeelor
Intrarea într-un muzeu bine protejat poate necesita o echipă considerabilă de specialiști, dar nu toate locațiile sunt la fel de sigure. Potrivit expertului în arhitectură, Ex, esența securității se află în designul clădirilor. „Arhitecții care proiectează muzeele ar trebui să aibă în vedere tehnicile din Evul Mediu. Castelul cu cele mai multe șanțuri și bastioane a rezistat cel mai mult în fața atacurilor. La fel, muzeele trebuie să implementeze măsuri speciale pentru a descuraja posibilii spărgători”, a declarat acesta.
Jop Ubbens, fost director al casei de licitații Christie’s, a avut ocazia să observe impactul devastator al unui jaf asupra unui muzeu. „Fac parte din consiliul de supraveghere al Muzeului Singer din Laren. Când un tablou de Van Gogh, pe care îl împrumutasem de la Muzeul Groninger, a fost furat, efectul a fost profund. Era o lovitură emoțională și practică. Un astfel de incident te face să te simți vulnerabil, similar cu o spargere în locuință”, a afirmat el.
Experiența Muzeului Drents
„Muzeul din Assen este bine pregătit, având ani de experiență în organizarea de expoziții mari și gestionarea împrumuturilor de valoare. Totuși, indiferent de nivelul de securitate, dacă cineva își propune să fure, poate reuși. Aceasta a fost demonstrat și în cadrul Tefaf, unde, în ciuda prezenței numeroaselor agenți de securitate, hoți bine pregătiți au reușit să sustragă bijuterii în valoare de milioane de euro. Din păcate, nu există măsuri infailibile împotriva acestor situații”, a adăugat Ubbens.
De asemenea, Muzeul Drents va deschide din nou porțile vineri, prima dată de la incidentul de jaf. Până atunci, se continuă lucrările de anchetă la fața locului, precum și lucrările de restaurare și pregătirea unei noi expoziții, conform unui comunicat oficial al muzeului.
Ancheta poliției
Polițiștii olandezi au refăcut traseul hoților, implicând ofițeri din Olanda, Germania și România în ancheta privind jaful de la Muzeul Drents, o misiune desfășurată sub presiunea timpului. Luni, autoritățile au descoperit un baros aruncat în canalul din spatele muzeului, un indiciu care ar putea fi legat de jaful comis sâmbătă. Barosul, despre care se consideră că a fost utilizat în timpul furtului, a fost găsit în urma unei cercetări efectuate de ofițerii de poliție, unul dintre ei fiind nevoit să intre în canal pentru a explora fundul acestuia.
Locul în care a fost descoperit barosul se află în apropierea muzeului, iar poliția a declarat că instrumentul ar fi fost „posibil” folosit pentru a sparge securitatea clădirii. „Vom efectua o investigație detaliată a urmelor”, au comunicat autoritățile.
Recuperarea Bunurilor Culturale Românești din Olanda
O echipă de curieri ai Muzeului Național de Istorie a României s-a deplasat recent în Olanda, la Muzeul Drents din Assen, cu scopul de a verifica și readuce în țară bunurile culturale ce au făcut parte din expoziția intitulată „Dacia! Regatul aurului și argintului”.
Declarațiile Prim-ministrului Marcel Ciolacu
În cadrul unei ședințe de Guvern, Marcel Ciolacu a subliniat responsabilitatea statului olandez în legătură cu furtul tezaurului dacic. Prim-ministrul a adăugat că Guvernul român ia în considerare colaborarea cu firme internaționale specializate în recuperarea bunurilor culturale și posibila oferire a unei recompense pentru găsirea obiectelor furate.
Principalele Puncte Ale Declarației
Marcel Ciolacu a declarat:
- „Sunt revoltat că obiecte inestimabile din Tezaurul României au fost furate dintr-un muzeu din Olanda, unde nu existau agenți de pază. Nu putem accepta așa ceva.”
- „Dacă s-ar fi întâmplat în România, situația ar fi fost inacceptabilă pentru toți.”
- „Cer ministrului Justiției să analizeze contractul cu muzeul olandez și să solicităm daune fără precedent.”
- „Am transmis un mesaj ferm autorităților olandeze că este esențial ca ancheta să conducă la prinderea hoților și recuperarea comorilor dacice.”
- „Statul olandez are întreaga responsabilitate în această situație. Suntem dispuși să colaborăm cu investigatori români.”
- „Ministrul Culturii trebuie să ia măsuri imediate, inclusiv demiteri, dacă este cazul, în instituțiile responsabile de acest contract.”
- „Voi solicita un raport al Corpului de Control privind avizele date anul trecut pentru scoaterea tezaurului dacic din țară, pentru a-i trasa răspunderea vinovaților.”
- „Este necesar să avem un set de măsuri pentru a proteja bunurile din patrimoniul național.”
- „Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a crește șansele de recuperare a acestor comori naționale.”
- „Nu excludem apelarea la firme internaționale specializate și oferirea unei recompense corespunzătoare valorii acestor obiecte pentru identitatea națională.”
Aceste declarații reflectă angajamentul autorităților române de a recupera bunurile culturale și de a asigura protecția patrimoniului național pe viitor.
