O scanare a creierului poate prezice riscurile afecțiunilor legate de vârstă
O scanare experimentală a creierului ar putea prezice cu acuratețe riscul unei persoane de a dezvolta afecțiuni legate de vârstă. Oamenii îmbătrânesc în moduri diferite, în parte din cauza geneticii, dar și din cauza stilului de viață. Rata de îmbătrânire a unei persoane poate indica cât de probabil este să dezvolte afecțiuni legate de vârstă, precum demența.
Cercetătorii de la Duke, Harvard și Universitatea din Otago, Noua Zeelandă, au dezvoltat o metodă bazată pe o singură scanare a creierului efectuată în jurul vârstei de 45 de ani, care ar putea prezice cât de repede o persoană va îmbătrâni. Această metodă, denumită Dunedin Pace of Aging Calculated from NeuroImaging (DunedinPACNI), ar putea ajuta la identificarea celor care ar trebui să implementeze modificări în stilul de viață pentru a reduce riscul de îmbolnăvire legat de vârstă.
Oamenii care par să îmbătrânească mai lent au, în parte, un avantaj genetic, care explică aproximativ 25% din variația longevității, dar este, în mare parte, influențat de stilul de viață și mediu. Modificările stilului de viață, cum ar fi urmarea unei diete sănătoase, exercițiile fizice regulate, somnul adecvat, renunțarea la fumat și consumul moderat de alcool, pot ajuta la încetinirea ratei de îmbătrânire și la întârzierea sau prevenirea afecțiunilor legate de vârstă.
Rata de îmbătrânire a unei persoane este adesea denumită vârsta biologică — cât de vechi sunt celulele — care poate varia semnificativ față de vârsta cronologică, sau numărul de ani de la naștere. Măsurarea acesteia poate fi complicată. În studiul publicat în Nature Aging, cercetătorii sugerează că DunedinPACNI ar putea ajuta la evaluarea modului în care îmbătrânirea afectează sănătatea și la evaluarea eficienței strategiilor anti-îmbătrânire.
Studiul se bazează pe Studiul Dunedin, o cercetare anterioară efectuată pe același grup de participanți, care a urmărit un grup de 1.037 de persoane născute în Dunedin, Noua Zeelandă, între 1972 și 1973. Această cercetare a analizat modificările legate de vârstă în metilarea genelor pentru a crea un ceas epigenetic. Pe parcursul a aproape 20 de ani, participanții au fost testați în mod regulat pentru tensiunea arterială, indicele de masă corporală (IMC), nivelurile de glucoză și colesterol, funcția pulmonară și renală, precum și sănătatea dinților.
În cel mai recent studiu, cercetătorii au utilizat o singură scanare RMN a creierului efectuată la vârsta de 45 de ani, corelând-o cu datele de îmbătrânire din Studiul Dunedin. Au dezvoltat astfel DunedinPACNI pentru a estima rata de îmbătrânire folosind doar informațiile din scanarea RMN. Aceștia au constatat că acuratețea predicției este comparabilă cu metodele epigenetice mai bine cunoscute.
Persoanele cu scoruri DunedinPACNI mai rapide au avut mai multe indicii ale îmbătrânirii rapide, inclusiv: echilibru mai slab, mers mai lent, forță mai slabă a membrelor inferioare și superioare, coordonare mai slabă, raportări subiective de sănătate mai proaste, limitări fizice mai mari, performanțe mai slabe la testele cognitive și o apariție fizică mai îmbătrânită.
Un expert a subliniat importanța imagisticii cerebrale, evidențiind că persoanele cu scoruri DunedinPACNI mai mari, indicând o îmbătrânire cerebrală mai rapidă, erau mai susceptibile de a experimenta deteriorări ale sănătății în alte sisteme de organe, cum ar fi sănătatea cardiovasculară și respiratorie. Aceasta sugerează că imagistica cerebrală ar putea servi drept biomarker pentru vârsta biologică generală, oferind o măsură non-invazivă și accesibilă a proceselor de îmbătrânire din întregul corp.
Deși studiul este promițător, DunedinPACNI necesită încă teste suplimentare într-o populație mai largă și mai diversificată, acoperind diferite vârste, etnii și istorii de sănătate. Studiul a performat bine în mai multe seturi mari de date, dar este necesară o validare globală suplimentară.
Cercetătorii au comparat DunedinPACNI cu măsurile volumului hipocampului și ventriculilor, care sunt măsuri comune utilizate în imagistica cerebrală pentru a evalua îmbătrânirea creierului. Au descoperit că DunedinPACNI are o corelație mai puternică cu cogniția slabă, sănătatea precară, fragilitatea și riscul de demență, boală și mortalitate decât aceste măsuri convenționale.
Metodologia studiului prezintă unele puncte forte, cum ar fi utilizarea unui set de date longitudinal robuste, metode statistice solide și validare extinsă folosind date imagistice din alte studii mari. Totuși, există și limitări, cum ar fi datele dintr-o populație specifică pentru antrenarea modelului, care este în mare parte de origine europeană și dintr-o locație geografică specifică, precum și performanța sa în populații mai tinere, care nu a fost testată.
În concluzie, deși DunedinPACNI nu este încă gata pentru utilizare clinică, acesta pare a fi un biomarker promițător al îmbătrânirii biologice.
