Guvernul Bolojan și Deficitul Bugetar
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, critică Guvernul Bolojan pentru utilizarea unor statistici false, afirmând că reducerea deficitului bugetar este o minciună contabilă. Potrivit acestuia, statul român continuă să trăiască pe datorie, ascunzând plăți și manipulând fondurile europene, ceea ce îndreaptă România spre stagnare economică și colaps bugetar.
Cifrele Deficitului Bugetar
Guvernul Bolojan anunță un deficit bugetar de 146 de miliarde de lei pentru anul 2025, reprezentând 7,65% din PIB, susținând că acesta a fost redus cu 1% față de 2024. Totuși, Peiu subliniază că atât deficitul pe 2024, cât și cel pe 2025 sunt estimate eronat, deoarece guvernul raportează doar deficitul calculat pe numerar, excluzând plățile restante. De exemplu, datoriile către furnizorii de gaze și electricitate se ridică la aproximativ 9 miliarde de lei, iar concediile medicale sunt plătite cu o întârziere de până la 2 ani.
Deficitul Bugetar Real
Deficitul real pentru 2024 este estimat la 9,3% din PIB, cu 0,65% mai mult decât cel raportat pe numerar, informație care a fost făcută publică de Comisia Europeană în martie 2025, nu de guvernul român. Deficitul pe numerar din 2025 ar fi fost similar cu cel din 2024, dacă nu ar fi fost încasări suplimentare de peste 6 miliarde de lei din amnistia fiscală implementată de guvernul Ciolacu.
Venituri și Cheltuieli
Comparând veniturile curente de 585 de miliarde de lei cu cheltuielile curente de 745 de miliarde de lei, se observă o creștere a cheltuielilor cu 12% față de 2024, în timp ce veniturile au crescut cu 10,3%. Aceasta rezultă într-un deficit curent de 160 de miliarde de lei, iar restul deficitului este generat de fondurile europene. Veniturile din TVA au crescut cu 10,7%, dar nu s-au reflectat în creșterea încasărilor datorită unei creșteri anterioare a TVA-ului.
Cheltuielile Statului
Cheltuielile curente includ salariile bugetarilor, dobânzile pentru împrumuturi, pensiile și alte forme de asistență socială. În 2025, cheltuielile de capital au crescut cu doar 2 miliarde de lei față de 2024, în ciuda unei creșteri semnificative a cheltuielilor cu dobânzile, care au ajuns la 51 de miliarde de lei, iar estimările pentru 2026 indică 60 de miliarde de lei.
Concluzii Finale
Peiu avertizează că veniturile curente ale statului cresc mai lent decât cheltuielile, ceea ce indică o funcționare a statului cu costuri insuportabile. Reducerea încasărilor de la UE ar putea conduce România spre un colaps financiar, având în vedere că aparentele îmbunătățiri ale deficitului bugetar sunt rezultatul manipulării fondurilor europene și nu al unei gestionări financiare responsabile.
