Activități lucrative în penitenciarele din România
Conform datelor oficiale furnizate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), un număr tot mai mare de deținuți din România desfășoară activități lucrative. În luna octombrie 2025, 7.311 persoane private de libertate au muncit în cadrul unor activități organizate atât în interiorul, cât și în exteriorul penitenciarelor. Valoarea serviciilor prestate de deținuți a ajuns la 110,3 milioane de lei, marcând o creștere de 30,5% față de anul anterior, când suma înregistrată era de 84,5 milioane de lei.
Colaborarea cu angajatorii
Interesul angajatorilor pentru colaborarea cu penitenciarele este în creștere. Între septembrie și noiembrie 2025, au avut loc 33 de întâlniri de lucru în 36 de penitenciare, cu participarea a peste 240 de operatori economici și reprezentanți ai agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă. Angajatorii care semnează contracte cu penitenciarele beneficiază de facilități fiscale, ceea ce face aceste colaborări mai atractive. Autoritățile consideră că aceste parteneriate contribuie la reintegrarea socială a deținuților și la acoperirea deficitului de forță de muncă din anumite sectoare.
Cum pot munci deținuții
Activitatea lucrativă a deținuților este reglementată de Legea nr. 254/2013. Penitenciarele pot încheia contracte de prestări servicii cu persoanele condamnate, iar munca poate fi desfășurată în diverse forme: în interiorul sau exteriorul penitenciarului, în regie proprie, pentru activități gospodărești, în caz de calamități, în regim de voluntariat sau în alte situații prevăzute de lege. Participarea la activități lucrative este limitată; deținuții trebuie să fie clasificați în regim deschis, să nu se fi sustras de la executarea pedepsei, să mențină legături cu familia și să nu fie cercetați pentru alte infracțiuni. Selecția este realizată de administrațiile penitenciarelor în funcție de comportamentul și gradul de risc al deținuților.
Împărțirea veniturilor
Veniturile obținute din munca prestată nu sunt integral accesibile deținuților. Sumele sunt încasate de administrația penitenciarului și distribuite conform legii: 40% revine persoanei condamnate, dintre care deținutul poate utiliza 90% pe durata detenției, iar 10% se consemnează la Trezoreria Statului pentru a fi încasate la momentul eliberării. 60% din venituri sunt alocate administrației penitenciarului ca venituri proprii, utilizate conform legislației privind finanțele publice.
Concluzie
Activitățile lucrative desfășurate de deținuți nu doar că contribuie la îmbunătățirea condițiilor de viață în penitenciare, dar facilitează și reintegrarea socială a acestora, oferind în același timp soluții pentru deficitul de forță de muncă din diferite sectoare.
