Alertă privind barajele din România
Asociația Română a Antreprenorilor din Construcții (ARACO) a trimis premierului Ilie Bolojan un memoriu în care acuză Ministerul Mediului, condus de Diana Buzoianu, că a suspendat fără justificare legală lucrările de reabilitare la 11 baraje din țară. Această decizie afectează siguranța populației și poate compromite alimentarea cu apă în nouă județe, inclusiv în municipiul București.
Necesitatea reabilitării barajelor
ARACO subliniază că cele 11 baraje necesită lucrări de reparații capitale urgente, având în vedere degradările importante apărute din cauza exploatării îndelungate. Expertizele tehnice indică faptul că uzura fizică și morală a barajelor impune intervenții rapide pentru a preveni riscuri majore.
Blocarea proiectelor de reabilitare are implicații grave, inclusiv:
- vulnerabilizarea surselor de apă
- riscuri pentru sănătatea și siguranța populației
- afectarea activităților economice
- posibile distrugeri ale infrastructurii socio-economice
- întreruperi în alimentarea cu apă și energie
- afectarea rețelelor rutiere și a terenurilor agricole
ARACO avertizează că, fără intervenții, barajele pot deveni periculoase, iar eventualele cedări ar putea provoca pierderi de vieți omenești și pagube majore.
Lista barajelor afectate
Reabilitările suspendate vizează următoarele baraje:
- Acumularea Gilău – județul Cluj
- Nodul Hidrotehnic de pe râul Mureș – municipiul Târgu Mureș, județul Mureș
- Acumularea Surduc – județul Timiș
- Acumularea Frumoasa – județul Harghita
- Acumularea Mărăcineni – județul Argeș
- Lucrările hidrotehnice pe râul Dâmbovița, aval de Lacul Morii – Nodul Hidrotehnic Tânganu (București, Ilfov, Călărași)
- Acumularea Budeasa – județul Argeș
- Acumularea Buftea – județul Ilfov
- Lucrări de conservare la Lacul Roșu – județul Harghita
- Acumularea permanentă Cucuteni pe râul Voinești (Morișca) – județul Iași
- Acumularea permanentă Căzănești pe râul Stavnic (Durduc) – județul Vaslui
Contextul suspendării lucrărilor
Proiectele suspendate erau esențiale pentru modernizarea barajelor, asigurând atât alimentarea cu apă, cât și protecția împotriva riscurilor hidrologice. Constructorii afirmă că oprirea lucrărilor nu are justificare tehnică sau legală, expunând astfel populația și infrastructura la riscuri majore.
Impactul național al problemei
Barajele afectate servesc zone dens populate și sunt componente critice ale infrastructurii de apă. Fără intervenții, degradarea acestora poate influența negativ atât consumatorii casnici, cât și activitățile economice care depind de resursele de apă.
Situația ridică întrebări privind prioritățile de investiții ale Ministerului Mediului și gestionarea obiectivelor strategice de siguranță hidrotehnică.
În concluzie, suspendarea lucrărilor de reabilitare a barajelor reprezintă un risc semnificativ atât pentru siguranța populației, cât și pentru infrastructura de apă din România, având nevoie urgentă de atenție și intervenție din partea autorităților competente.
