Schimbări în preferințele politice ale românilor
Un sondaj de opinie realizat de CURS în luna ianuarie 2026 arată o modificare semnificativă a opțiunilor politice ale românilor. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) conduce în clasamentul electoral, obținând 35% din intențiile de vot pentru alegerile parlamentare. Pe locurile următoare se află Partidul Social Democrat, cu 23%, și Partidul Național Liberal, cu 18%. Uniunea Salvați România este cotată cu 10%, în timp ce UDMR și SOS România ating pragul de 5%. Alte formațiuni, inclusiv Partidul Oamenilor Tineri, se situează la aproximativ 2%.
Pesimismul românilor privind direcția țării
Datele sondajului indică un pesimism accentuat, 76% dintre respondenți considerând că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Numai 19% cred că lucrurile merg bine, iar restul nu au exprimat o opinie clară. Această stare de spirit reflectă frustrările acumulate în ultimele luni, alimentate de incertitudini economice și lipsa de încredere în instituții.
Evaluarea liderilor politici
În privința încrederii în liderii politici, Călin Georgescu se află pe primul loc, cu 36% opinii favorabile, urmat de George Simion, cu 32%, și Nicușor Dan, cu 31%. Ciprian Ciucu și Sorin Grindeanu au fiecare 26%, în timp ce Diana Șoșoacă este cea mai respinsă, cu aproximativ 80% opinii negative.
Încrederea în instituțiile statului
Evaluarea instituțiilor arată o ruptură între cele considerate stabile și cele asociate puterii politice. Armata beneficiază de cea mai mare încredere, urmată de Biserică și Pompieri. Uniunea Europeană depășește ușor 50% încredere, în timp ce Parlamentul și sistemul de justiție sunt respinse de aproape trei sferturi dintre respondenți.
Metodologia sondajului
Sondajul CURS a fost realizat pe un eșantion de 1.067 de persoane adulte din România, prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI), între 14 și 23 ianuarie 2026. Eșantionul este reprezentativ la nivel național, cu o marjă de eroare de ±3% și un nivel de încredere de 95%.
Aceste rezultate sugerează o schimbare semnificativă în peisajul politic românesc, reflectând nemulțumirile cetățenilor față de clasa politică și instituțiile statului.
