Sistemul judiciar din România marchează un precedent important
O instanță din România a emis pentru prima dată un ordin de protecție bazat exclusiv pe alienare parentală și violență psihologică, marcând o nouă etapă în protecția copilului. Această hotărâre schimbă modul în care statul tratează abuzul emoțional și stabilește un precedent pentru situațiile în care copiii sunt victime ale conflictelor dintre adulți.
Decizia istorică
Alina Gorghiu a anunțat că instanța a recunoscut alienarea parentală ca formă de violență psihologică asupra copilului. Cazul nu a implicat agresiuni fizice, ci abuz emoțional prelungit prin separarea forțată a copilului de unul dintre părinți și menținerea acestuia într-un mediu nociv. Gorghiu a subliniat unicitatea hotărârii, afirmând că, pentru prima dată, justiția din România a emis un ordin de protecție pentru violență psihologică.
Detalii despre caz
Minorul implicat în acest dosar a fost separat de unul dintre părinți timp de șase ani și jumătate. Deși instanțele anterioare au constatat existența alienării parentale, măsurile luate nu au fost eficiente, iar copilul a continuat să trăiască într-un mediu considerat abuziv. Gorghiu a subliniat că, în ciuda hotărârilor anterioare, copilul a rămas expus riscurilor emoționale.
Noua abordare a instanței
Decizia instanței se bazează pe concluzia că menținerea copilului lângă părintele agresor poate provoca traume mai severe decât o separare temporară. Aceasta contrazice practica anterioară, în care judecătorii evitau separarea copilului de părintele abuziv din teama de consecințe emoționale. Gorghiu a afirmat că menținerea copilului lângă agresor este mai traumatică decât separarea pentru protecție.
Violența psihologică ca formă de abuz
Hotărârea subliniază gravitatea violenței psihologice, afirmând că copiii nu sunt simpli observatori ai conflictelor, ci victime directe ale abuzului emoțional. Gorghiu a declarat că statul trebuie să intervină prompt, nu după ce răul este deja făcut, și a evidențiat că alienarea parentală este o realitate dureroasă pentru multe familii.
Măsuri de protecție pentru copil
Instanța a impus ca părintele agresor să păstreze distanța față de copil și să poarte o brățară electronică de monitorizare. Această măsură se extinde și asupra membrilor familiei părintelui agresor, care au contribuit la procesul de alienare parentală. În urma ordinului de protecție, copilul a fost plasat în siguranță alături de părintele de care fusese alienat.
Concluzie
Decizia instanței reprezintă un pas semnificativ în recunoașterea violenței psihologice ca formă reală de abuz și în protecția copiilor, având potențialul de a schimba radical perspectiva asupra cazurilor de alienare parentală în România.
