Cine încasa sumele și cine conducea asociația

O clădire de aproximativ 1.500 de metri pătrați, aflată în proprietatea statului român, a fost folosită aproape două decenii de firme private. Spațiile erau închiriate și subînchiriate, dar Ministerul Economiei nu încasa niciun leu. Banii ajungeau la Asociația „Centrul Incubator de Afaceri”, reprezentată legal de colonelul în rezervă Constantin Gheorghe Simion.

Imobilul se află în Șoseaua Olteniței nr. 225A din București și cuprinde 54 de birouri. Timp de aproximativ 18 ani, în clădire au funcționat zeci de firme care plăteau pentru utilizarea spațiilor, fără ca veniturile respective să ajungă la bugetul statului.

Potrivit Ministerului Economiei, 55 de societăți comerciale își declaraseră sediul social sau punctul de lucru la această adresă. Contractele erau încheiate cu Asociația „Centrul Incubator de Afaceri” – CIAf, iar sumele percepute variau între 240 și 4.800 de euro anual, fără TVA. În unele situații, spațiile erau și subînchiriate.

Cine încasa banii

Beneficiarul juridic al sumelor plătite de firme era Asociația „Centrul Incubator de Afaceri”. Aceasta încheia contractele, administra spațiile și încasa banii.

Asociația era reprezentată legal de Constantin Gheorghe Simion, colonel în rezervă și președinte al CIAf. Numele său apare în documentele publicate chiar de organizație, inclusiv în convocările adunărilor generale, în calitate de reprezentant al asociației.

Constantin Simion nu era angajat al Ministerului Economiei. Informațiile publice arată însă că nu era nici o persoană complet străină de instituțiile statului.

În 2008, acesta ocupa funcția de director executiv adjunct în cadrul Poliției Comunitare Sector 4. În 2009 a lucrat ca reprezentant al Casei de Pensii Sector 6, iar într-o declarație de avere din 2010 apărea ca angajat al Poliției Comunitare Sector 6.

De asemenea, a ocupat funcții de conducere în mai multe organizații: președinte al Asociației de Sprijin a Personalului Militar Disponibilizat, prim-vicepreședinte al Federației Naționale a Polițiștilor Locali și vicepreședinte al Federației Militarilor din România.

A condus și alte organizații și a figurat ca administrator al unei firme cu activități în domeniul închirierii și subînchirierii bunurilor imobiliare.

Aceste informații nu demonstrează că Simion ar fi încasat personal banii proveniți din clădire. Datele disponibile arată că sumele erau înregistrate ca venituri ale asociației pe care o conducea. Nu există până acum o hotărâre publică prin care Constantin Simion să fi fost condamnat pentru însușirea personală a acestor bani.

Asociația raporta venituri de aproximativ 300.000 de lei pe an

Conform datelor financiare analizate de presă, Asociația „Centrul Incubator de Afaceri” a raportat, începând din 2010, venituri anuale situate în general în jurul valorii de 300.000 de lei.

În majoritatea anilor, profitul declarat a fost redus, de ordinul miilor sau sutelor de lei. În trei ani, asociația ar fi raportat profituri cuprinse între aproximativ 35.000 și 50.000 de lei.

Constantin Simion a susținut că banii erau utilizați pentru funcționarea centrului: întreținerea clădirii, pază, curățenie, utilități și investiții. Acesta a afirmat și că o parte importantă a imobilului era utilizată chiar de Ministerul Economiei, fără ca instituția să suporte costurile serviciilor respective.

Poziția sa a fost că asociația administra legal imobilul în baza unui contract aflat încă în vigoare. Instanța a decis însă evacuarea asociației din clădire.

Contractul inițial expirase, dar activitatea a continuat

Istoria imobilului începe în anii ’90, când acesta a fost utilizat în cadrul unui proiect de reconversie profesională destinat militarilor trecuți în rezervă.

Clădirea, fostul Comandament al Trupelor Chimice, a fost pusă la dispoziție de Ministerul Apărării Naționale. Proiectul a primit o finanțare de aproximativ 300.000 de dolari din partea Băncii Mondiale și a fost implementat prin Ministerul Muncii.

Licitația pentru derularea proiectului a fost câștigată de Centrul Incubator Tehnologic și de Afaceri, entitate condusă la acel moment de Ioan Pițurescu. În 2003 a fost înființată Asociația „Centrul Incubator de Afaceri”, care a preluat activitatea.

Potrivit Ministerului Economiei, contractul de utilizare a imobilului era limitat în timp și expirase în 2004, după o prelungire de un an. Cu toate acestea, asociația a continuat să administreze clădirea, să găzduiască firme și să perceapă bani.

Clădirea figura în inventarul statului la valoarea de un leu

Problemele privind administrarea imobilului fuseseră observate de Curtea de Conturi cu mult înainte ca situația să devină publică.

În 2013, inspectorii au constatat că instituția căreia îi fusese atribuită clădirea nu o preluase corespunzător printr-un proces-verbal. Un nou control, efectuat în 2023, a arătat că în imobil se desfășurau activități economice private, fără ca Ministerul Economiei să poată justifica atribuirea spațiilor.

Clădirea nu era înscrisă corespunzător în evidențele cadastrale, nu apărea în contabilitatea ministerului și figura în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public la valoarea simbolică de un leu.

Statul deținea, așadar, o clădire funcțională, cu trei niveluri și zeci de birouri, dar propriile evidențe administrative nu reflectau situația reală. În același timp, o asociație privată încasa bani de la firmele care utilizau spațiile.

Recuperarea clădirii a început în 2025

Cazul a fost făcut public în iulie 2025 de Radu Miruță, ministrul Economiei la acel moment. Acesta a declarat că a descoperit situația în timp ce analiza o solicitare pentru închirierea altor spații destinate angajaților ministerului.

Pe 1 august 2025, situația juridică a fost clarificată, iar imobilul a fost intabulat în proprietatea statului. Ministerul a deschis apoi o acțiune în instanță împotriva Asociației „Centrul Incubator de Afaceri”.

În noiembrie 2025, Judecătoria Sectorului 4 a admis solicitarea Ministerului Economiei și a dispus evacuarea asociației. Hotărârea era executorie, cu drept de apel.

Pentru că imobilul nu a fost eliberat voluntar, procedura a fost continuată prin executare silită. În aprilie 2026, ministrul Economiei Irineu Darău a anunțat că imobilul a revenit efectiv sub controlul statului.

Cine răspunde pentru cei 18 ani

Cazul nu privește doar activitatea unei asociații. El expune modul defectuos în care statul român își administrează uneori patrimoniul.

Contractul inițial a expirat, situația a fost semnalată de Curtea de Conturi, iar clădirea a trecut prin administrarea mai multor instituții. Cu toate acestea, aproape două decenii au trecut fără recuperarea efectivă a imobilului și fără ca statul să încaseze venituri pentru folosirea sa.

Nu există încă informații publice complete privind valoarea totală a sumelor încasate de asociație, prejudiciul stabilit oficial, recuperarea banilor sau persoanele care ar putea fi trase la răspundere pentru inacțiunea instituțională.

Clădirea a fost recuperată. Rămân însă trei întrebări: câți bani a pierdut statul, unde au fost cheltuite toate veniturile asociației și de ce autoritățile au avut nevoie de 18 ani pentru a-și recupera propriul imobil?

Surse: Ministerul Economiei, Curtea de Conturi, Europa Liberă România, declarațiile și documentele Asociației „Centrul Incubator de Afaceri”, HotNews, Digi24 și Fanatik.

Scor de veridicitate: 95/100 — proprietatea statului, identitatea asociației, reprezentantul acesteia, existența contractelor cu firmele, procesul și evacuarea sunt confirmate prin surse publice. Nu este stabilit public dacă președintele asociației a beneficiat personal de veniturile încasate și nici valoarea definitivă a unui eventual prejudiciu.