Amenințarea financiară globală
Lumea se confruntă cu o povară fără precedent a datoriilor marilor economii. Șapte țări dezvoltate, inclusiv Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania și Japonia, au datorii care depășesc PIB-ul lor anual, un fenomen care nu a mai fost întâlnit niciodată în combinație cu ratele dobânzilor atât de mari. Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează că aceste țări, denumite „D7”, au datorii ce depășesc 100% din PIB.
Contextul îndatorării
Acest grup s-a împrumutat masiv în timpul crizei financiare globale și din nou în timpul pandemiei de Covid-19. Japonia se confruntă cu datorii mari de mai bine de un sfert de secol. Situația actuală este mai gravă decât în trecut, având în vedere dependența acestor economii de piețele globale de credit. Raportul datorie/PIB nu a fost niciodată atât de mare, nici măcar după Marea criză economică din 1929-1933.
Impactul devalorizării monedei
Deprecierea monedei naționale poate face ca datoriile acumulate să pară mai mici în raport cu veniturile fiscale actuale, ceea ce oferă guvernelor un motiv pentru a evita măsuri complicate de reducere a cheltuielilor sau de creștere a impozitelor. Această situație a fost întâlnită în trecut în Franța, Marea Britanie și Italia, însă acum investitorii pot declanșa un proces rapid de devalorizare dacă percep o creștere a inflației sau riscuri de neplată a obligațiunilor de stat.
Riscurile economice globale
O devalorizare a unei singure economii majore nu ar avea un impact atât de grav asupra economiei globale, dar se poate răspândi rapid la alte țări. De exemplu, devalorizarea lirei sterline de către Marea Britanie în 1967 a determinat alte țări, precum Spania și Portugalia, să reacționeze similar pentru a-și proteja exporturile. Dacă dolarul american ar suferi o depreciere drastică, țări precum Canada, Mexic și China ar putea urma același exemplu.
Implicarea crizelor financiare anterioare
Devalorizările au stat la baza crizelor economice din Asia de Est în 1997 și din Rusia în 1998, care au dus la incapacitatea de plată a acesteia din urmă. Aceste crize au avut efecte devastatoare, iar piețele nu au anticipat impactul de domino al unei astfel de situații. În prezent, cu economii mult mai mari, riscurile sunt și mai mari.
Presiuni asupra bugetelor de stat
În ciuda unei situații momentan liniștite pe piețe, FMI prezice că presiunea asupra bugetelor de stat va crește, pe măsură ce tarifele comerciale vor limita creșterea economică globală. Experții din țările D7 avertizează cu privire la pericolul izbucnirii unor crize fiscale, iar absența unor planuri realiste de reducere a datoriilor prin creșterea impozitelor sau reducerea cheltuielilor va menține aceste țări pe un drum primejdios.
Concluzie
Prăbușirea economică a unor mari economii ar putea avea consecințe devastatoare la nivel global, subliniind necesitatea unor măsuri prompte și eficiente pentru a gestiona datoriile și a evita o nouă criză financiară majoră.
