Problema evaziunii fiscale în România
Președintele Nicușor Dan a subliniat gravitatea evaziunii fiscale din România, afirmând că este esențial ca instituțiile, inclusiv serviciile de informații, să se implice activ în combaterea acestui fenomen. El a menționat că se discută despre necesitatea modificării Strategiei Naționale de Apărare în cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Protocolul SRI și ANAF
În 2012, Serviciul Român de Informații (SRI) a încheiat un protocol cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), în urma unei hotărâri adoptate de CSAT în 2010. Această colaborare este parte a eforturilor de a combate evaziunea fiscală, un aspect crucial pentru stabilitatea financiară a țării.
Prioritățile actuale ale președintelui
Întrebat recent de jurnaliști dacă are în plan să convoace o nouă ședință CSAT în luna iunie, Nicușor Dan a declarat că, deocamdată, prioritățile sunt deficitul bugetar și activitatea Guvernului. „Acum urgențele sunt deficitul și Guvernul. Imediat după, mă interesează foarte tare subiectul ăsta”, a adăugat el, subliniind importanța abordării evaziunii fiscale.
Optimism în combaterea evaziunii fiscale
După participarea la Summitul B9 și Țările Nordice, Nicușor Dan a exprimat optimism în privința combaterii marii evaziuni fiscale, menționând că rezultatele ar putea fi evidente anul viitor. El a discutat recent cu prim-ministrul interimar, care a sugerat posibile modificări în Strategia Națională de Apărare pentru a concentra mai multe resurse în lupta împotriva evaziunii fiscale.
Impactul evaziunii fiscale asupra economiei
România înregistrează pierderi semnificative din cauza evaziunii fiscale, estimându-se că aproape 40 de miliarde de lei sunt pierduți anual, în principal din cauza necolectării TVA. Aceasta reprezintă o provocare majoră pentru economia națională și o problemă de siguranță națională, potrivit surselor oficiale.
Întrebări legate de serviciile de informații
Referitor la posibilele implicații ale serviciilor de informații în afaceri, Nicușor Dan a menționat că este o discuție complexă, dar pentru moment prioritatea rămâne deficitul bugetar și activitatea Guvernului. El a subliniat că va continua să monitorizeze această situație.
Control Civil asupra Serviciilor de Informații
Pe 15 martie, s-a discutat despre necesitatea unui control civil mai eficient asupra serviciilor de informații, care se confruntă cu diverse probleme. Întrebat dacă se teme că, în eventualitatea unui mandat de președinte, ar putea fi depășit de serviciile secrete, acesta a replicat: „Cu toate că, înainte de a prelua mandatul la Primăria Capitalei, mulți pariau că voi fi înghițit de sistem, iată că am reușit să supraviețuiesc.”
Pe 18 martie, actualul președinte a afirmat că serviciile de informații care nu au reușit să performeze la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 trebuie să fie reformate. Nicușor Dan susține că este esențial să existe un control civil asupra activității acestora și a exprimat dorința ca viitorul șef al SRI să provină din societatea civilă. „Este un aspect esențial în arhitectura noastră de securitate. Președintele este garantul securității, iar șefii serviciilor sunt membri în CSAT. Este crucial ca serviciile care au eșuat la ultimele alegeri să fie reformate, fără îndoială. Trebuie să avem un control civil și să optimizăm structura acestora. De exemplu, nu este normal ca Poșta Militară să facă parte dintr-un astfel de serviciu; este, în esență, un serviciu de curierat, mai specializat în gestionarea documentelor, dar nimic mai mult,” a declarat Nicușor Dan la Antena 1.
Când a fost întrebat dacă ar prefera ca viitorul șef al SRI să fie un membru de partid sau o persoană din societatea civilă, el a răspuns că ar opta „mai degrabă pentru cineva din societatea civilă, dar va fi o negociere cu Parlamentul. Este esențial să avem un control civil asupra serviciilor.” De asemenea, a subliniat importanța ca persoana care va ocupa această funcție să aibă o anumită experiență politică, dat fiind că este o zonă sensibilă, care necesită armonizare.
Protocolul SRI cu ANAF din 2012
Serviciul Român de Informații a colaborat cu Agenția Națională de Administrare Fiscală în combaterea evaziunii fiscale, în perioada Guvernului Ponta. Documentul relevant, intitulat „Plan comun de măsuri pentru eficientizarea activităților de prevenire și combatere a evaziunii fiscale”, a fost semnat în ianuarie 2012.
În introducerea acestui protocol, se menționa că acesta a fost încheiat în baza unei hotărâri a CSAT din 2010. Documentul a fost semnat de mai multe personalități, printre care procurorul general de la acea vreme, Laura Codruța Kovesi, fostul șef al SRI, George Maior, fostul ministru de Interne, Traian Igaș, și Alina Bica, care ocupa funcția de secretar de stat în Ministerul Justiției și care avea să devină șefă a DIICOT.
Obiectivele Protocolului
Protocolul viza monitorizarea contribuțiilor cu potențial ridicat de evaziune și fraudă fiscală, analiza societăților comerciale recent înființate, clarificarea aspectelor practice din activitatea de colectare a taxelor și impozitelor, precum și intensificarea cooperării interinstituționale prin acces comun la bazele de date gestionate de instituțiile de aplicare a legii. De asemenea, se dorea realizarea de acțiuni comune pe nouă domenii prioritare.
Măsuri pentru Combaterea Evaziunii Fiscale
Recent, a fost subliniată necesitatea adoptării unor măsuri integrate de către instituțiile de aplicare a legii, conform unei hotărâri anterioare a CSAT. Documentul este centrat pe obiectivele de reducere a evaziunii și fraudei fiscale, vizând întărirea capacității de acțiune a agențiilor competente în acest domeniu.
Printre principalele scopuri ale acestui demers se numără asigurarea unei abordări unificate în cadrul Grupurilor de Lucru Operaționale, care se concentrează pe cele nouă domenii prioritare stabilite prin Hotărârea CSAT 69/2010. Această inițiativă vizează, de asemenea, creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor la bugetul general consolidat al statului, precum și implementarea de măsuri subsidiare acțiunilor comune prevăzute în Planul Național Comun de Acțiune.
Documentul evidențiază faptul că SRI a obținut acces la ANAF, în timp ce Parchetul General a avut acces la Ministerul de Interne și baza de date a Poliției Române, facilitând astfel o colaborare mai eficientă între instituțiile implicate.
Un protocol din 2012 a menționat constituirea unui grup de lucru interinstituțional, din care au făcut parte personalități precum Traian Constantin Igaș, fost ministru de Interne, Laura Codruța Kovesi, fost procuror general, Florian Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI, Sorin Blejnar, fost președinte al ANAF, și Alina Bica, fost secretar de stat în Ministerul Justiției.
