Sesiune la CCR privind legea anti-propagandă legionară
Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat, pe 10 iulie 2025, Curtea Constituțională a României cu privire la o lege recent adoptată de Senat, care interzice susținerea organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe. Legea prevede pedepse de până la 10 ani de detenție pentru inițierea, constituirea sau sprijinirea unor organizații cu caracter legionar. În sesizarea sa, președintele a argumentat că modalitatea de adoptare și conținutul legii încalcă mai multe norme constituționale, inclusiv articolele 1, 20, 30, 31 și 33 din Constituție.
Argumentele președintelui
Nicușor Dan a subliniat că legea extinde sfera organizațiilor interzise la cele cu caracter legionar, fără a oferi o definiție clară a acestui termen. Noțiunea de „legionar” nu este definită în O.U.G. nr. 31/2002, ceea ce poate duce la ambiguități în aplicarea legii. Președintele a adăugat că lipsa unor definiții legale precise lasă loc interpretărilor arbitrare din partea organelor judiciare, generând instabilitate juridică și riscuri pentru libertatea individului.
Definiții neclare și riscuri legale
Președintele a menționat că termenii „fascist” și „legionar” nu beneficiază de definiții legale clare, iar această ambiguitate poate conduce la sancțiuni severe pentru distribuirea unor materiale considerate fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. De exemplu, distribuirea unor astfel de materiale se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. Nicușor Dan a subliniat că o definiție circulară a materialelor incriminate nu clarifică suficient semnificația acestor termeni, ceea ce poate duce la confuzii legale.
Contestarea legii de către partidele din opoziție
Legea a fost contestată și de partidele AUR, SOS România și POT, care au sesizat la CCR că aceasta ar putea alimenta antisemitismul și ar încălca drepturi fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare și dreptul la identitate. Aceste partide au argumentat că modificările propuse contravin Constituției României și că nu există o autoritate clară care să stabilească caracterul fascist, legionar, rasist sau xenofob al unei organizații, ceea ce ar putea duce la soluții contradictorii în practică.
Concluzie
Sesizarea președintelui la CCR ridică întrebări esențiale cu privire la legalitatea și claritatea noilor reglementări, având potențialul de a influența semnificativ peisajul juridic și social din România, în contextul libertății de exprimare și al drepturilor omului.
