Benjamin Netanyahu în vizită oficială în Ungaria, în ciuda mandatului de arestare
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a ajuns joi în Ungaria, în ciuda unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI), la invitația aliatului său, Viktor Orban. Ministrul Apărării din Ungaria, Kristof Szalay-Bobrovniczky, l-a întâmpinat pe Netanyahu la aeroportul din Budapesta, exprimându-și bucuria de a-l avea în capitala maghiară.
Vizita lui Netanyahu, care se va desfășura pe parcursul mai multor zile, marchează prima sa călătorie în Europa de la începutul conflictului din Gaza din octombrie 2023. După ceremonii militare la palatul prezidențial, premierul israelian va avea discuții cu omologul său, urmate de o conferință de presă programată pentru ora 12:30 (10:30 GMT). Aceasta reprezintă o oportunitate de a obține sprijinul Ungariei pentru planul președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra Fâșiei Gaza și de a-i expulza pe locuitorii acesteia.
Semnificația vizitei și implicațiile internaționale
Deși vizita are o componentă oficială, semnificația sa este în mare parte simbolică. Mandatul de arestare emis de CPI în noiembrie 2024, acuzându-l pe Netanyahu de crime de război și crime împotriva umanității, a dus la restricții în ceea ce privește călătoriile sale. Consultantul Moshe Klughaft a subliniat că scopul vizitei este de a-i permite lui Netanyahu să își recâștige capacitatea de a călători liber, pregătind astfel terenul pentru viitoare vizite în alte țări, cum ar fi Germania, unde viitorul cancelar Friedrich Merz i-a promis că va putea vizita fără temeri.
Viktor Orban a reacționat rapid la anunțul mandatului de arestare, exprimându-și indignarea față de decizia CPI, pe care a caracterizat-o drept “rușinoasă”. La rândul său, Netanyahu a apreciat “claritatea morală” a Ungariei. Cu toate acestea, reprezentanții CPI au reamintit că Budapesta are obligația legală de a respecta deciziile instanței, subliniind că statele pot consulta Curtea, dar nu pot decide unilateral asupra meritelor acestor decizii.
Retrarea Ungariei din CPI?
Ungaria, care a semnat Statutul de la Roma în 1999 și l-a ratificat în 2001, nu a validat convenția asociată din motive constituționale, argumentând că nu este obligată să respecte deciziile Curții Internaționale de Justiție. În prezent, guvernul ungar discută despre posibilitatea de a părăsi instituția, considerată “părtinitoare din punct de vedere politic”, urmând exemplul altor state care au renunțat la statutul de membru.
Curtea Penală Internațională, înființată în 2002, are în prezent 125 de membri și are ca misiune urmărirea penală a autorilor celor mai grave crime din lume, în situațiile în care statele nu pot sau nu doresc să acționeze. Până în prezent, doar Burundi și Filipine au renunțat la statutul de membru.
Trump impune sancțiuni Curții pentru acțiuni nelegitime
În luna februarie, Donald Trump a impus sancțiuni Curții, acuzând-o de “acțiuni nelegitime și lipsite de fundament” ce vizează atât Statele Unite, cât și Israelul, un aliat apropiat al acestora.
Absența lui Netanyahu într-un context turbulent
Absența lui Benjamin Netanyahu din Ierusalim coincide cu o perioadă de mari turbulențe interne. Premierul este implicat într-o dispută cu Curtea Supremă, care a suspendat decizia guvernului de a-l demite pe actualul șef al Shin Bet.
