Contaminarea cu microplastice în șprotul românesc
Un studiu realizat de o echipă de cercetători de la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța a relevat că 93,3% dintre șproții și rapanele analizate, precum și 66,7% dintre midiile din zona de coastă a României, conțin fragmente de microplastic cu dimensiuni mai mici de 5 milimetri.
Descoperiri importante în organele interne
Lucrarea, publicată în decembrie 2025, arată că particulele de plastic au fost identificate în organele digestive și în țesuturile moi ale speciilor studiate. Există un transfer trofic al acestor particule, în special în cazul rapanelor, care se hrănesc cu organisme deja contaminate.
Implicarea sănătății umane
Cercetătorii subliniază că toate cele trei specii sunt consumate de oameni, ceea ce le face căi potențiale de expunere la microplastice. Aceștia solicită cercetări suplimentare pentru a înțelege sursele, căile de mediu și riscurile pentru sănătate asociate cu microplasticele din Marea Neagră.
Compararea cu studiile din Bulgaria
Analiza a comparat datele de pe litoralul românesc cu cele obținute de cercetători bulgari în zonele Varna și Burgas, constatând o frecvență mai ridicată a contaminării cu microplastice în România. Aceasta este explicată prin apropierea litoralului românesc de gura de vărsare a Dunării, care contribuie la o poluare mai intensă.
Influența Dunării asupra poluării marine
Studiul menționează că Dunărea transportă zilnic până la 4,2 tone de materiale plastice, această cantitate semnificativă având un impact major asupra contaminării organismelor marine din apropierea litoralului românesc.
Compoziția microplasticelor identificate
Studiul detaliază compoziția microplasticelor, evidențiind că fibrele reprezintă 93%, 98% și 99% din totalul microplasticelor găsite în midii, rapane și șprot, în timp ce fragmentele constituie doar 7%, 2% și 1%. Proporțiile diferă în funcție de specie și organul analizat, cu predominanța fibrelor în majoritatea cazurilor.
Distribuția culorilor microplasticelor
Microplasticele identificate includ culori variate, microplasticele negre, albastre și transparente fiind cele mai frecvente. Proporțiile de culori diferă semnificativ între specii, midiile având predominanță de particule albastre, rapanele pe cele negre, iar șprotul pe cele transparente.
Finanțarea și autorii studiului
Lucrarea intitulată „Microplastic Accumulation in Commercially Important Black Sea Fish and Shellfish: European Sprat (Sprattus sprattus), Mussels (Mytilus galloprovincialis) and Rapa Whelks (Rapana venosa)” a fost realizată de cercetători care au beneficiat de finanțare din partea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, prin Programul Nucleu SMART BLUE.
Aceste rezultate subliniază o problemă de mediu serioasă, având potențiale implicații grave asupra sănătății publice și ecologiei marine, ceea ce necesită acțiuni și cercetări urgente pentru a aborda contaminarea cu microplastice.
