Întârzierea adoptării euro în România
România întâmpină dificultăți în adoptarea monedei euro, Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, estimând o așteptare de 5-7 ani. Discuțiile privind trecerea la moneda unică europeană s-au oprit din 2018 din cauza neîndeplinirii criteriilor de la Maastricht, iar o reluare realistă a procesului ar putea avea loc abia între 2030 și 2035.
Colaborarea cu Banca Națională
„Din 2018, Banca Națională nu a mai putut colabora, fiindcă ultima ședință privind adoptarea monedei euro a avut loc la Academia Română. Am renunțat la toate comitetele, inclusiv la unul tehnic legat de numerarul euro,” a declarat Isărescu. El a subliniat că, în contextul actual, corecția fiscală va determina ca discuțiile să se reia în cinci sau șapte ani.
Compararea cu Bulgaria
Bulgaria a anunțat adoptarea euro de la 1 ianuarie 2026, însă se confruntă cu îngrijorări legate de creșterea prețurilor, având leva în circulație. România, care a aderat la UE în 2007, nu a intrat în ERM II, un pas esențial pentru stabilitatea cursului de schimb, necesar timp de minimum doi ani.
Criteriile neîndeplinite de România
România nu a atins majoritatea criteriilor economice stabilite de Tratatul de la Maastricht pentru adoptarea euro. Inflația a fost de 8,4% în octombrie 2025, comparativ cu o medie de 0,8% în Cipru, Franța și Italia. Deficitul bugetar estimat pentru primele 10 luni din 2024 este de 5,7% din PIB, depășind limita de 3% prevăzută. Rata dobânzilor pe termen lung se află la 6%, iar datoria publică este de 57% din PIB, cu o tendință de creștere.
Declarații oficiale
Secretarul de stat la Finanțe, Attila Gyorgy, a confirmat că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea euro din cauza inflației ridicate, deficitului bugetar depășit și ratelor mari ale dobânzilor. El a subliniat că dobânzile pe termen lung depășesc pragul de referință de 2 puncte procentuale peste media statelor cu cele mai bune performanțe în materie de stabilitate a prețurilor.
Impactul adoptării euro
Adoptarea euro ar elimina riscul valutar pentru credite și ar proteja economiile românilor de inflația ridicată, comparativ cu media UE. Totuși, scepticismul persistă din cauza provocărilor fiscale actuale.
În concluzie, întârzierea adoptării euro în România, cauzată de neîndeplinirea criteriilor economice, va continua să afecteze stabilitatea economică și încrederea în sistemul financiar, impunând o analiză atentă a măsurilor necesare pentru a ajunge la standardele europene.
