Întreaga Europă în alertă după declarațiile lui Trump despre Groenlanda
În anul 1951, Statele Unite au semnat un acord cu Danemarca prin care se angajau să protejeze Groenlanda de orice atac. După 74 de ani, amenințarea a început să provină dinspre America, conform unor surse. Săptămâna aceasta, Donald Trump, viitorul președinte al SUA, a stârnit controverse în întreaga Europă, refuzând să excludă opțiunea utilizării forței militare pentru a anexa Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, cu o populație de 57.000 de locuitori, parte a Regatului Danemarcei.
Trump a sugerat, de asemenea, ideea preluării Canadei și a Canalului Panama, manifestând un interes constant pentru Groenlanda, o insulă cu o poziție strategică și bogată în resurse minerale și petroliere. Deși este evident cine ar avea avantajul într-un conflict militar, Danemarca ar putea avea o șansă mai bună dacă ar solicita consilierea avocaților. Copenhaga ar putea întreba dacă Uniunea Europeană are obligația de a apăra Groenlanda, dacă poate invoca prevederile NATO cu privire la apărarea comună în fața unui atac din partea celui mai mare membru al alianței și care sunt obligațiile Statelor Unite în baza tratatului din 1951.
Statele Unite dispun de un buget de apărare semnificativ, cheltuind 948 de miliarde de dolari anul trecut, având 1,3 milioane de soldați, unii dintre ei staționați în Groenlanda. În contrast, Danemarca a cheltuit 9,9 miliarde de dolari, dispune de doar 17.000 de soldați, iar majoritatea echipamentelor sale grele de luptă terestră au fost donate Ucrainei. Dacă Trump ar decide să pună în aplicare amenințarea de a anexa Groenlanda prin forță, experții sugerează că „ar fi cel mai scurt război din lume, fiindcă Groenlanda nu are capacitate defensivă”.
Ulrik Pram Gad, cercetător principal la Institutul danez pentru studii internaționale, a menționat că, deși unele nave ale pazei de coastă daneze activează în sud-estul Groenlandei, Danemarca nu dispune de echipamentele necesare pentru a răspunde unei atacuri. Pram Gad a exprimat confuzie față de intențiile lui Trump, întrebându-se dacă acestea reprezintă o formă de bravură sau o amenințare diplomatică între aliați.
Oficiali de rang înalt, inclusiv ministrul danez de externe Lars Løkke Rasmussen și omologul său american demisionar Antony Blinken, au respins inițial comentariile lui Trump. Totuși, prim-ministrul danez Mette Frederiksen a convocat o întâlnire cu liderii de partid pentru a discuta această problemă, iar Rasmussen a reconsiderat reacția sa inițială, subliniind gravitatea situației.
Obligațiile din pactul din 1951
În conformitate cu pactul din 1951, Statele Unite s-au angajat legal să apere Groenlanda împotriva oricărui atac, având în vedere incapacitatea forțelor armate daneze de a face față unui agresor fără asistență externă. Danemarca a fost conștientă de limitările sale în apărarea Groenlandei și, din acest motiv, a solicitat sprijinul Statelor Unite.
Contextul militar din Groenlanda
Kristian Søby Kristensen, cercetător principal la Centrul pentru Studii Militare al Universității din Copenhaga, a subliniat că, în cazul în care Donald Trump ar încerca să preia Groenlanda prin forță, ar exista întrebări dificile cu privire la cine s-ar angaja în luptă. „Cu propria lor armată? Ei sunt deja acolo”, a adăugat el.
Prezența militară a Statelor Unite în Groenlanda
După sfârșitul Războiului Rece, Statele Unite au redus semnificativ prezența militară în Groenlanda, însă o stație radar de avertizare timpurie continuă să funcționeze la baza spațială Pituffik, situată în nord-vestul insulei. Aceasta reprezintă un element esențial pentru detectarea navelor spațiale și a rachetelor balistice, inclusiv a celor care ar putea transporta focoase nucleare din partea Rusiei.
Capacitățile armatei daneze
Forțele armate daneze nu sunt pregătite să facă față unei invazii americane, fiind în principal antrenate pentru activități militare obișnuite în timp de pace. Søby Kristensen a explicat că Danemarca trimite regulat avioane și nave de patrulare în apele Groenlandei.
Investiții recente în apărare
Anul trecut, ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a anunțat un nou pachet de cheltuieli pentru apărare, care include un buget de miliarde în coroane pentru achiziționarea a două drone cu rază lungă de acțiune, a două sanii trase de câini și a două nave de inspecție. De asemenea, fondurile vor susține angajarea de personal suplimentar pentru Comandamentul Arctic din Nuuk, capitala Groenlandei, și vor permite modernizarea aeroportului Kangerlussuaq pentru a găzdui avioanele de luptă F-35.
Impactul cererilor americane asupra Danemarcei
Marc Jacobsen, profesor asociat la Colegiul Regal de Apărare al Danemarcei, a subliniat că aceste demersuri au fost influențate de solicitările Statelor Unite, inclusiv de cele formulate de Trump în timpul primului său mandat. Ideea achiziționării Groenlandei în 2019 a fost parte a unei strategii americane de a determina Danemarca să aloce mai multe fonduri pentru supravegherea insulei.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare
Deși forțele armate daneze sunt semnificativ mai mici decât cele ale Statelor Unite, Danemarca a recunoscut necesitatea creșterii bugetului de apărare în urma conflictului din Ucraina. În anul precedent, Danemarca a cheltuit 2,37% din PIB pentru apărare, depășind astfel obiectivul NATO de 2%. În prezent, forțele aeriene daneze își modernizează flota de avioane F-16 cu noi avioane F-35 și își propun să achiziționeze sisteme de apărare aeriană.
Donarea de echipamente militare
Este important de menționat că Danemarca și-a diminuat semnificativ stocurile de armament, donând sisteme de artilerie și tancuri Ucrainei, argumentând că, spre deosebire de ucraineni, nu se confruntă cu o amenințare directă din partea unei puteri imperialiste. Totuși, echipamentele donate ar avea o utilitate limitată în apărarea Groenlandei în fața unei posibile invazii americane.
Posibile reacții internaționale
Søby Kristensen a afirmat că, în cazul în care Copenhaga ar fi nevoită să reziste, ar putea solicita ajutorul Uniunii Europene. Recent, ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că Uniunea Europeană nu va tolera o acaparare a teritoriului.
Copenhaga și posibilitățile de asistență militară din partea UE
Recent, s-a discutat despre posibilitatea ca Copenhaga să solicite ajutor militar din partea Uniunii Europene în cazul unei invazii teoretice a Groenlandei de către Statele Unite. Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene, în astfel de circumstanțe s-ar activa clauza de asistență reciprocă, stipulată în articolul 42 alineatul (7) din tratatul UE.
Cu toate acestea, experții subliniază că această clauză ar putea fi ineficientă în actuala sa formă, deoarece nu există o forță militară concretă care să o susțină. Daniel Fiott, de la Centrul pentru Securitate, Diplomație și Strategie din Bruxelles, a evidențiat că lipsa unei forțe militare efective face ca această clauză să fie lipsită de sens.
Implicarea Danemarcei și a NATO
Un alt aspect discutat este dacă Danemarca, ca membru fondator al NATO alături de Statele Unite, ar putea invoca articolul 5, care prevede asistența reciprocă în cadrul Alianței, împotriva unui alt aliat. Agathe Demarais, specialist senior la European Council on Foreign Relations, a comentat că o astfel de situație ar implica un membru NATO anexând teritoriul unui alt membru, ceea ce ar reprezenta un teritoriu extrem de neexplorat din punct de vedere legal și politic.
Întrebări referitoare la apărarea Groenlandei
În contextul acestor discuții, rămâne de văzut dacă Groenlanda ar putea beneficia de apărarea colectivă a Uniunii Europene în cazul unui atac. Această problemă ridică întrebări importante despre eficiența sistemului de apărare european și despre posibilele implicații ale unor astfel de acțiuni în cadrul comunității internaționale.
