Mesaj comun al ambasadelor cu ocazia aniversării Bucharest Pride
„Respectarea drepturilor persoanelor LGBTIQ+ nu este o chestiune de ideologie, ci o obligație legală și o componentă esențială a integrității democratice.” Aceasta este declarația comună emisă de 24 de ambasade, cu ocazia celei de-a 20-a ediții a Bucharest Pride.
Pe 7 iunie, cu ocazia aniversării, peste 20 de ambasade au făcut publică o declarație, subliniind că poporul român și-a reafirmat angajamentul față de valorile democratice, pluralism și integrarea europeană. Reprezentanții misiunilor diplomatice afirmă: „Cu ocazia acestei ediții aniversare, dorim să reafirmăm sprijinul nostru constant și neclintit pentru comunitatea LGBTIQ+ din România.”
Aprecierea pentru evenimentele Pride din întreaga țară
Semnatarii documentului își exprimă, de asemenea, „aprecierea și sprijinul pentru evenimentele Pride care au loc în toată țara – la Brașov, Cluj, Iași, Oradea și Timișoara.” Aceștia subliniază importanța acestor Pride-uri regionale în construirea unor comunități locale incluzive, care amplifică vocile persoanelor LGBTIQ+ din afara capitalei, demonstrând că egalitatea trebuie să devină o realitate pentru toți, în întreaga Românie.
„Prezența acestor evenimente întărește mișcarea națională pentru drepturile omului și transmite un mesaj clar: iubirea nu cunoaște granițe,” se mai menționează în declarație.
Protecția drepturilor LGBTIQ+ la nivel european
Ambasadele reamintesc că „drepturile persoanelor LGBTIQ+ sunt ferm protejate de legislația Uniunii Europene și de tratatele internaționale privind drepturile omului.” Ele subliniază că „Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene au reafirmat în mod repetat aceste drepturi, inclusiv protecția împotriva discriminării și recunoașterea legală a familiilor.” Aceste hotărâri sunt obligatorii și trebuie implementate integral în toate statele membre ale Uniunii Europene și ale Consiliului Europei.
Provocările persistente pentru comunitatea LGBTIQ+
Ambasadele fac referire și la „provocările care persistă”, inclusiv la „discursul instigator la ură, care continuă să amenințe siguranța și demnitatea persoanelor LGBTIQ+.” Ele se angajează să sprijine comunitatea LGBTIQ+ din România și să colaboreze cu instituțiile publice și societatea civilă pentru a construi o societate în care fiecare individ, indiferent de identitate sau orientare sexuală, să fie tratat cu egalitate, corectitudine și respect.
„Suntem mândri să vă fim alături în această călătorie,” conchide mesajul ambasadelor.
Lista ambasadelor semnatare
Declarația comună a fost semnată de: Ambasada Australiei, Ambasada Austriei, Ambasada Belgiei, Ambasada Britanică, Ambasada Canadei, Ambasada Republicii Chile, Ambasada Columbiei, Ambasada Republicii Croația, Ambasada Republicii Cehe, Ambasada Regatului Danemarcei, Ambasada Estoniei, Ambasada Elveției, Ambasada Finlandei, Ambasada Franței, Ambasada Germaniei, Ambasada Greciei, Ambasada Irlandei, Ambasada Mexicului, Ambasada Norvegiei, Ambasada Portugaliei, Ambasada Republicii Slovenia, Ambasada Spaniei, Ambasada Suediei și Ambasada Regatului Țărilor de Jos.
Astfel, Bucharest Pride 2025 se pregătește să marcheze o ediție istorică în cadrul acestui eveniment important.
Douăzeci de ani de luptă pentru drepturile comunității LGBTQIA+ în România
Asociația ACCEPT a anunțat, printr-un comunicat de presă, că anul acesta se împlinesc 20 de ani de când comunitatea LGBTQIA+ din România își afirmă drepturile în stradă, subliniind vizibilitatea și demnitatea sa. În prima săptămână a lunii iunie, evenimentul celebrativ desfășoară un maraton de activități, incluzând concerte, spectacole, proiecții de film și întâlniri comunitare destinate persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgender, queer, intersex, asexuale (LGBTQIA+) și tuturor celor care susțin iubirea și egalitatea.
Marșul Bucharest PRIDE 2024
Marșul Bucharest PRIDE se va desfășura sâmbătă, pe 7 iunie, începând cu ora 16:00, pe traseul consacrat de la Calea Victoriei până la Parcul Izvor, traversând zona Guvernului și ajungând la Parlament. Organizatorii estimează o participare semnificativ mai mare decât în 2023, când circa 27.000 de oameni au ieșit pe străzi pentru a transmite un mesaj clar autorităților: „suntem pregătiți!”.
Acest marș, organizat de Asociația ACCEPT din anul 2005, a purtat inițial denumirea de Marșul Diversității, ulterior devenind GayFest, iar începând din 2014 a fost oficializat ca Bucharest PRIDE. Traseele au variat de-a lungul celor 20 de ediții, iar din 2018, evenimentul se desfășoară pe Calea Victoriei, o arteră importantă a capitalei.
Apelul pentru drepturi egale
Victor Ciobotaru, directorul executiv al Asociației ACCEPT, a declarat că România continuă să refuze să ofere un cadru legal minim pentru protejarea drepturilor persoanelor LGBTQIA+. De aceea, membrii comunității revin pe străzi pentru a cere egalitate și respect din partea statului român.
„În 2005, câteva sute de persoane au ieșit pentru prima dată în stradă la București pentru a solicita drepturi pe care ar fi trebuit să le aibă deja: egalitate, protecție legală, recunoaștere. Două decenii mai târziu, suntem zeci de mii, iar cererile noastre rămân aceleași. Aceasta nu se datorează lipsei de progrese, ci refuzului continuu al României de a oferi un cadru legal minim de protecție pentru viețile noastre”, a afirmat Ciobotaru.
Solidaritate și vizibilitate
„Familiile noastre continuă să fie ignorate de lege, iar identitatea noastră este constant contestată. Suntem pe stradă de două decenii și vom continua să fim. Cerem încă o dată statului român să ne trateze ca pe toți ceilalți cetățeni. Pe 7 iunie, ne vom face auziți pe Calea Victoriei și vom onora curajul celor care au fost primii care au îndrăznit să iasă”, a adăugat Ciobotaru în cadrul conferinței de presă dedicată Bucharest PRIDE.
Ștefi Ionescu, prezentă la conferința de presă alături de partenera ei de viață, a subliniat importanța participării la marș, afirmând: „Vom fi în stradă sâmbătă, alături de copilul nostru, pentru că vrem să arătăm tuturor că existăm și că familia noastră, bazată pe iubire și înțelegere, trebuie să fie recunoscută de statul român.”
Context internațional
Recent, 17 țări din Uniunea Europeană au acuzat Ungaria de încălcarea valorilor fundamentale ale UE prin adoptarea unor legi care vizează persoanele LGBTQ+. În martie, Parlamentul Ungariei a adoptat o lege ce permite interzicerea marșurilor Pride, generând reacții negative din partea comunității internaționale.
Modificări legislative controversate în Ungaria
Recent, Parlamentul Ungariei a adoptat o lege care permite Poliției să utilizeze camere de recunoaștere facială pentru a identifica participanții la diverse evenimente. Această măsură a suscitat îngrijorări în rândul comunității internaționale, care consideră că astfel de acțiuni pot afecta grav drepturile individuale.
În plus, în luna aprilie, Parlamentul a aprobat modificări constituționale prin care Ungaria recunoaște oficial doar două sexe: masculin și feminin. Această decizie a stârnit reacții vehemente din partea mai multor guverne europene, care au subliniat că aceste măsuri contravin valorilor fundamentale ale demnității umane, libertății și egalității.
O declarație comună emisă de guvernele a 17 țări, printre care se numără Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Slovenia, Spania și Suedia, a evidențiat îngrijorările legate de aceste evoluții legislative.
Pe de altă parte, Curtea Constituțională a Ungariei a stabilit că trebuie recunoscute căsătoriile între persoanele de același sex încheiate în alte țări unde acestea sunt legale. Instanța a considerat ilegal refuzul guvernului de a recunoaște aceste uniuni, subliniind astfel un conflict între legislația națională și deciziile internaționale privind drepturile LGBTQ+.
