Măsuri stricte în Duisburg pentru românii care nu respectă regulile de circulație
În Germania, migrarea din sud-estul Europei a exercitat o presiune considerabilă asupra administrațiilor locale. Duisburg, un oraș mare din Renania de Nord-Westfalia, a devenit un punct central al unei dezbateri intense privind legalitatea șederii cetățenilor români și bulgari. Deși libertatea de circulație în Uniunea Europeană este un drept garantat, autoritățile locale susțin că mulți dintre acești cetățeni nu îndeplinesc condițiile necesare pentru a beneficia de acest statut.
Creșterea deciziilor de pierdere a dreptului de ședere
Oficiul pentru Străini din Duisburg a raportat o creștere semnificativă a numărului de decizii prin care se constată pierderea dreptului de ședere, cu 553 de astfel de decizii emise în 2025, cel mai mare număr înregistrat vreodată în oraș. Comparativ, în 2024 au fost 166 de cazuri, iar în 2023 doar 96, indicând o accelerare fără precedent a acestor proceduri.
Critici privind lipsa calificărilor
Primarul Sören Link, reprezentant al SPD, a subliniat că o parte semnificativă dintre românii și bulgarii din Duisburg nu pot să se întrețină fără ajutoare sociale, invocând un nivel scăzut de educație și calificare care îi împiedică să obțină locuri de muncă stabile. Deși modificarea legislației privind libera circulație poate fi decisă doar la nivel național sau european, primarul a cerut înăsprirea acesteia, menționând intenția de a modifica legea, însă fără rezultate concrete până în prezent.
Diferente regionale în aplicarea normelor
Duisburg se confruntă cu cifre semnificativ mai mari comparativ cu alte orașe din land. Gelsenkirchen a înregistrat 506 decizii în 2025, Dortmund 116, iar Hagen doar 3. Autoritățile explică faptul că Duisburg are un număr mult mai mare de persoane dependente de ajutoare sociale, ceea ce ar justifica aceste diferențe.
Verificările și consecințele pierderii dreptului de ședere
Purtătorul de cuvânt al orașului a clarificat că verificările nu sunt întâmplătoare, ci se desfășoară în baza unor situații justificate, inclusiv acțiuni speciale ministeriale și informări din partea instituțiilor care acordă prestații sociale. Fiecare constatare a pierderii dreptului de ședere este însoțită de o notificare oficială, obligând persoana să părăsească țara, cu posibilitatea expulzării în caz de neconformare. În perioada 2014-2024, orașul a inițiat 96 de proceduri de expulzare.
Situația românilor și bulgarilor din Duisburg
La sfârșitul anului 2025, în Duisburg trăiau 7.935 de cetățeni bulgari care primeau ajutoare sociale, dintre care 5.167 erau considerați apți de muncă. Dintre cei aproape 16.000 de bulgari înregistrați, aproximativ jumătate beneficiau de ajutor social. În rândul românilor, din cei aproximativ 9.700, 3.087 primeau Bürgergeld, adică 31,8%, dintre care 1.538 erau apți de muncă.
Impactul național al migrației românilor și bulgarilor
La nivel național, cetățenii români și bulgari continuă să fie o componentă esențială a pieței muncii, cu o rată de ocupare care a crescut constant, atingând 67% în 2021, aproape de nivelul populației germane. Totuși, specialiștii subliniază că migrația sărăciei afectează un număr restrâns de municipalități, în special în Renania de Nord-Westfalia, unde anumite grupuri vulnerabile, în special romii, se confruntă cu dificultăți majore de integrare.
Aceste măsuri stricte adoptate de autoritățile din Duisburg reflectă o abordare tot mai severă față de migrarea din sud-estul Europei, evidențiind tensiunile dintre drepturile de circulație și necesitatea de a respecta condițiile legale pentru a beneficia de acestea.
