Marea Britanie se abține de la semnarea „Consiliului de Pace” al lui Trump
Marea Britanie nu va participa la ceremonia de semnare a „Consiliului Păcii”, inițiativă lansată de fostul președinte american Donald Trump. Ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a anunțat că decizia este motivată de „îngrijorările legate de faptul că președintele Putin face parte dintr-o inițiativă care vizează pacea”.
Contextul inițiativei
Trump a invitat zeci de lideri mondiali să se alăture acestei inițiative, care va fi oficial prezentată în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos. Deși inițial avea scopul de a supraveghea încetarea focului în Fâșia Gaza, „Consiliul Păcii” s-a transformat într-un proiect global de politică internațională, generând reticență în rândul multor aliați occidentali.
Componența consiliului și reacția internațională
Componența consiliului rămâne în mare parte necunoscută. Surse diplomatice au indicat că unele țări, precum Italia, au refuzat invitația, în timp ce state cu relații tensionate cu Washingtonul, precum Belarus, au confirmat participarea. Rusia a declarat că „analizează în continuare propunerea”, dar Trump a afirmat că Vladimir Putin ar fi acceptat invitația de a se alătura proiectului.
Acceptările și refuzurile
Până în prezent, 35 de lideri mondiali au acceptat să se alăture Consiliului pentru Pace, din aproximativ 50 de invitații trimise. Printre statele care au răspuns favorabil se numără aliați din Orientul Mijlociu, precum Turcia, Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar și Egipt. De asemenea, Armenia și Azerbaidjan au confirmat participarea, având în vedere un acord de pace mediat de Statele Unite în august trecut.
Într-o mișcare considerată sensibilă, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a acceptat invitația, în contextul unei apropieri mai largi între Washington și Minsk, în ciuda izolării sale din cauza situației drepturilor omului din Belarus și a sprijinului acordat Rusiei în războiul din Ucraina.
Concluzie
Abținerea Marii Britanii de la semnarea „Consiliului de Pace” subliniază tensiunile geopolitice actuale și complexitatea relațiilor internaționale, în special în contextul implicării Rusiei și al reacțiilor aliaților tradiționali ai Statelor Unite.
