Costul unui stil de viață premium a crescut puternic la nivel mondial, iar Singapore rămâne cel mai scump oraș din lume pentru persoanele cu averi mari. Zurich și Monaco completează podiumul, potrivit Global Wealth and Lifestyle Report 2026, publicat de Julius Baer.
Raportul arată că prețul menținerii unui stil de viață asociat persoanelor cu averi ridicate a crescut, în medie, cu 10,2% într-un singur an, calculat în dolari americani.
Indicele Julius Baer urmărește prețurile unui coș de 20 de bunuri și servicii premium în 25 de mari orașe ale lumii. Sunt incluse, printre altele, proprietățile rezidențiale, automobilele, bijuteriile, ceasurile, hotelurile de lux, restaurantele, educația privată și serviciile medicale.
Singapore rămâne cel mai scump oraș din lume
Pentru al doilea an consecutiv, Singapore ocupă primul loc în clasamentul Julius Baer.
Prețurile ridicate ale proprietăților și automobilelor au o influență importantă asupra poziției orașului, acestea fiind și categoriile cu cea mai mare pondere în calculul indicelui.
Un alt factor este moneda puternică. Chiar dacă prețurile exprimate în dolari singaporezi au avut evoluții relativ moderate, aprecierea monedei locale a făcut ca, raportate la dolarul american, costurile să crească cu aproximativ 10%.
Zurich urcă spectaculos. Monaco intră în Top 3
Una dintre cele mai importante schimbări ale clasamentului din 2026 vine din Europa.
Zurich a urcat de pe locul 5 pe locul 2, iar Monaco a ajuns de pe poziția a patra pe locul 3.
Hong Kong coboară astfel pe poziția a patra, în timp ce Londra, care în 2025 ocupa locul al doilea, ajunge pe poziția a cincea.
Clasamentul arată astfel:
- Singapore
- Zurich
- Monaco
- Hong Kong
- Londra
- Shanghai
- Paris
- Sydney
- Milano
- Bangkok
Sydney înregistrează una dintre cele mai spectaculoase ascensiuni, urcând șase poziții, de pe locul 14 pe locul 8. New York coboară de pe locul 8 pe 11, iar Dubai înregistrează una dintre cele mai mari scăderi, de pe locul 7 pe 14.
Europa devine tot mai scumpă
Unul dintre cele mai interesante rezultate ale raportului privește Europa.
Costurile din orașele europene analizate au crescut în medie cu 14,1% în dolari, mult peste media globală de 10,2%.
Explicația nu este doar inflația.
Puterea euro și, mai ales, a francului elvețian a împins orașele europene în sus în clasamentul mondial. Aproape toate orașele europene analizate au avansat față de anul precedent. Excepțiile sunt Barcelona, care și-a păstrat poziția, și Londra, care a coborât.
Raportul atrage astfel atenția asupra unui fenomen important: cursul valutar poate schimba radical percepția asupra costului vieții.
Un oraș poate să nu înregistreze creșteri spectaculoase ale prețurilor în moneda locală, dar să devină mult mai scump pentru un vizitator sau investitor care își calculează averea în dolari.
Aurul scumpește ceasurile și bijuteriile
Nu doar monedele au schimbat piața luxului.
Creșterea prețului aurului și al altor materii prime începe să se vadă direct în magazine.
Potrivit Julius Baer, prețul aurului a crescut de peste două ori față de 2024. Efectele sunt vizibile în două dintre cele mai importante categorii ale industriei de lux: bijuteriile s-au scumpit cu 16,4%, iar ceasurile cu 15,5%.
Per total, bunurile de lux analizate de Julius Baer s-au scumpit în medie cu 12,3%.
La aceste creșteri contribuie prețul metalelor prețioase și al pielii, costurile cu forța de muncă specializată, dar și politica marilor branduri internaționale, multe dintre ele având prețurile ancorate în euro sau franci elvețieni.
Bogații nu renunță la lux. Își schimbă prioritățile
Raportul relevă însă o schimbare mai profundă decât simpla creștere a prețurilor.
Persoanele cu averi mari nu par să abandoneze consumul premium, ci își mută banii către experiențe, sănătate și active considerate mai rezistente în perioade de incertitudine.
Cheltuielile pentru experiențe continuă să domine în toate regiunile analizate, în special cele pentru hoteluri de lux și restaurante premium.
În același timp, cheltuielile pentru sănătate au crescut în toate regiunile lumii analizate. Singura altă categorie care a înregistrat aceeași tendință generalizată este cea a călătoriilor de agrement.
Julius Baer rezumă această schimbare printr-o idee simplă: pentru cei foarte bogați, sănătatea devine tot mai mult o formă de avere.
Unii bogați călătoresc în alte țări doar pentru a cumpăra produse de lux
Globalizarea consumului de lux produce și un fenomen interesant.
Cel puțin o treime dintre persoanele cu averi mari intervievate și-au schimbat deja țara sau regiunea din care cumpără anumite produse de lux.
Mai mult de jumătate spun că ar lua în calcul o călătorie internațională special pentru achiziționarea produselor de lux și pentru evitarea tarifelor vamale, iar aproximativ un sfert declară că fac deja acest lucru.
Cu alte cuvinte, pentru consumatorii foarte bogați, cumpărăturile devin tot mai globale: dacă un ceas, o bijuterie sau un produs premium este mai avantajos într-o altă jurisdicție, distanța nu mai reprezintă neapărat un obstacol.
Teama de conflicte schimbă modul în care sunt investiți banii
Schimbarea nu se limitează la consum.
Între 82% și 95% dintre respondenți, în funcție de regiune, declară că sunt îngrijorați sau foarte îngrijorați de situația geopolitică mondială.
Consecința este vizibilă în portofolii.
Tot mai mulți investitori bogați caută active defensive, își diversifică investițiile între mai multe țări și păstrează o parte mai mare a averii în active lichide.
În Asia-Pacific, 53% dintre respondenți au mărit expunerea pe metale prețioase, iar 46% și-au diversificat investițiile în mai multe țări și regiuni.
În Europa, 44% au adăugat metale prețioase în portofolii, iar aproximativ 30% au crescut lichiditățile sau și-au extins diversificarea geografică.
Aurul revine în centrul strategiilor de protejare a averii
Aurul ocupă un loc special în raportul din 2026.
Julius Baer observă că băncile centrale au menținut achizițiile de aur la niveluri ridicate începând din 2022, pe fondul tensiunilor geopolitice, sancțiunilor financiare și reconsiderării modului în care statele își administrează rezervele.
Avantajele aurului sunt evidente într-un asemenea context: este lichid, nu presupune risc de contraparte și este considerat relativ neutru din punct de vedere politic.
Tendința începe să influențeze și investitorii privați, care privesc din nou metalele prețioase ca pe o componentă strategică a portofoliilor, nu doar ca pe un pariu pe creșterea prețului.
Bogații Americii de Nord și-au mărit cel mai mult averile
În ciuda incertitudinii economice și geopolitice, averile celor chestionați nu s-au prăbușit.
Dimpotrivă.
America de Nord a înregistrat cea mai puternică evoluție: 97% dintre respondenții din regiune au declarat o creștere a valorii activelor, iar 47% au raportat o creștere semnificativă.
Europa se dovedește mult mai prudentă. Investitorii europeni favorizează fondurile, acțiunile și proprietățile imobiliare și acordă o importanță mai mare conservării averii decât asumării unor riscuri suplimentare.
Noua definiție a luxului: nu doar ce deții, ci câtă libertate îți oferă averea
Raportul Julius Baer sugerează că lumea celor foarte bogați trece printr-o transformare.
Luxul nu mai înseamnă exclusiv mașini scumpe, ceasuri, proprietăți sau hoteluri de cinci stele.
Într-o lume dominată de tensiuni geopolitice, fluctuații valutare și schimbări economice rapide, mobilitatea, sănătatea, accesul la educație, posibilitatea de a locui în mai multe jurisdicții și protejarea averii între generații devin componente ale luxului modern.
Iar clasamentul din 2026 transmite un mesaj clar: stabilitatea costă.
Singapore, Zurich și Monaco nu sunt doar printre cele mai scumpe locuri în care poate trăi un milionar. Sunt și orașe percepute drept refugii într-o perioadă în care capitalul global caută simultan siguranță, mobilitate și calitate a vieții.
Notă: Studiul Julius Baer a analizat prețurile din 25 de orașe și a inclus un sondaj realizat pe 360 de persoane cu active bancabile ale gospodăriei de cel puțin 1 milion de dolari. Interviurile au fost realizate în Europa, Asia-Pacific, Orientul Mijlociu, America de Nord și America Latină. Datele pentru indice au fost colectate între noiembrie 2025 și martie 2026.
