Critica plafonării prețurilor alimentelor
Analiștii economici avertizează că deciziile de plafonare a prețurilor la alimente sunt eronate și contravin principiilor economiei de piață, având potențialul de a genera o creștere a prețurilor pe rafturi, nu o scădere. Această opinie este susținută de expertul economic Adrian Negrescu, care consideră că propunerea ministrului Agriculturii, Florin Barbu, de a introduce un mecanism care să limiteze adaosul comercial la mâncare în condiții de inflație peste 5% va produce efecte negative.
Neînțelegerea mecanismelor pieței
Negrescu subliniază că ministrul Barbu nu înțelege cum funcționează piața, iar propunerea sa contrazice legislația europeană a concurenței. Această abordare ar putea intensifica îngrijorările investitorilor din sectorul agricol și retail, deja afectați de măsuri guvernamentale anterioare, cum ar fi creșterea TVA și a altor taxe.
Impactul plafonării adaosului comercial
Expertul afirmă că plafonarea adaosului comercial ar putea afecta negativ capitalul românesc din agricultură, distribuție și comerț, crescând astfel dependența de importuri. Deși ministrul Barbu susține că această măsură ar fi o soluție, inflația alimentară a continuat să crească, demonstrând ineficiența acesteia. Negrescu se întreabă de ce Ministerul Agriculturii nu propune soluții alternative care să sprijine agricultura românească.
Avertismentele Consiliului Concurenței
Consiliul Concurenței a emis un raport critic la adresa plafonării adaosurilor comerciale, menționând că măsura a depășit termenul legal și generează riscuri semnificative pentru piață. Această intervenție este permisă doar în situații excepționale, iar depășirea termenului legal amplifică riscurile de efecte negative și adaptări necorespunzătoare din partea jucătorilor de pe piață.
Efectul „waterbed” și riscurile de dezechilibru
Consiliul Concurenței a observat că, deși plafonarea a avut scopul inițial de a reduce prețurile, retailerii au compensat pierderile prin creșterea marjelor de adaos la alte produse. Această plafonare pe termen lung riscă să producă dezechilibre majore în lanțul de producție și consum, afectând întregul sector.
Concluzie
Plafonarea prețurilor alimentelor, deși intenționată ca o măsură de sprijin pentru consumatori, are potențialul de a provoca dezechilibre grave pe piață, crescând astfel riscurile economice și afectând capitalul românesc.
