Judecătorii contestă modificările privind pensiile magistraților
Asociația Forumul Judecătorilor din România a solicitat Curții Constituționale să respingă proiectul inițiat de Ilie Bolojan, care reglementează pensiile magistraților. Judecătorii afirmă că noile modificări ar elimina de facto pensia de serviciu a magistraților, afectând astfel independența justiției și riscând o criză de personal în sistemul judiciar, deja afectat de deficitul de personal în anumite zone ale țării.
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la legea pensiilor magistraților, aceasta fiind a doua contestație a Instanței Supreme. Prima variantă a fost declarată neconstituțională deoarece nu a fost așteptat avizul CSM. ÎCCJ argumentează că Guvernul nu a justificat urgența adoptării legii, că aceasta este neclară și imprevizibilă și că magistrații sunt discriminați în raport cu alte categorii beneficiare de pensii speciale.
Declarații oficiale
Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a declarat că proiectul discriminează magistrații și că elimină pensia de serviciu, încălcând astfel standardele internaționale stabilite prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Argumentele ÎCCJ
ÎCCJ subliniază că Guvernul nu a justificat urgența adoptării legii și că modificările nu sunt incluse în PNRR, așa cum s-a susținut. De asemenea, magistrații reclamă lipsa de date privind impactul economic al reformei pensiilor. Criticile se axează pe schimbările bruște ale regulilor de pensionare, fără o perioadă de tranziție suficientă.
Datele prezentate
- 45% dintre magistrați ar avea vârsta de pensionare crescută brusc la 65 de ani;
- 21% ar trece brusc la 60-64 de ani.
Judecătorii subliniază că aceștia sunt dezavantajați comparativ cu alte categorii de pensii de serviciu, având un procent mai mic la calculul pensiilor, plafonat la 70% din venitul net, în timp ce alte categorii pot beneficia de până la 80% sau mai mult.
Asumarea răspunderii de către Guvern
Decizia ÎCCJ de a contesta al doilea proiect vine după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Prima variantă a legii fusese deja contestată la CCR, iar pe 20 octombrie, Curtea a stabilit că legea nu respectă Constituția din cauza nerespectării termenului pentru avizul CSM.
Principalele prevederi ale legii contestate
- vârsta standard de pensionare pentru magistrați va fi 65 de ani;
- magistrații trebuie să aibă minimum 35 de ani vechime pentru a se pensiona;
- pensiile vor fi plafonate la maximum 70% din venitul net;
- pensiile anticipate vor fi penalizate cu 2% anual până la împlinirea vârstei de pensionare;
- perioada de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare va fi de 15 ani.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, iar Guvernul a așteptat avizul consultativ al CSM, care a fost negativ.
Concluzie
Modificările propuse de Guvern privind pensiile magistraților sunt contestate vehement de judecători, care subliniază impactul negativ asupra independenței justiției și riscul unei crize de personal în sistemul judiciar, ceea ce poate avea consecințe grave asupra funcționării justiției în România.
