Inflația anuală în România
Rata inflației a ajuns la 9,69% în decembrie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Deși a scăzut ușor față de noiembrie, când inflația a fost de 9,76%, România a încheiat anul cu prețuri semnificativ mai mari decât în anul precedent. Inflația medie anuală pentru 2025 a fost de 7,3%, comparativ cu 5,6% în 2024, ceea ce indică o accelerare a scumpirilor și o presiune crescută asupra puterii de cumpărare.
Structura inflației
Creșterea prețurilor nu a fost uniformă, cele mai mari scumpiri fiind înregistrate în sectorul serviciilor, cu o majorare de 11%, urmate de mărfurile nealimentare, cu 10,48%, și de alimente, cu 7,75%. Analiza structurii inflației sugerează că presiunea provine în principal din costurile interne, nu doar din factori externi.
Impactul energiei asupra inflației
Energia rămâne o sursă majoră de inflație, cu un salt de 60,91% pentru energia electrică, după eliminarea plafonării prețurilor, iar energia termică s-a scumpit cu 18,80%. Aceste creșteri se reflectă în lanț în economie, afectând costurile de producție și transport, ceea ce duce la majorarea prețurilor în magazine și servicii.
Scumpirile în sectorul serviciilor și alimentelor
Scumpirile au fost resimțite puternic de români, cu biletele de tren majorate cu 24,40% și transportul aerian cu 18,37%. Alimentele de bază au înregistrat, de asemenea, creșteri semnificative, cafeaua devenind mai scumpă cu aproape 24%, iar fructele proaspete cu peste 15%. Deși unele produse, precum cartofii și legumele, s-au ieftinit, aceste scăderi nu compensează majorările la produsele esențiale.
Poziția României în context european
România continuă să aibă una dintre cele mai mari rate ale inflației din Uniunea Europeană, cu un indice armonizat al prețurilor de consum de 8,6% în decembrie 2025 și o medie anuală de 6,8% pentru întregul an. Aceste valori subliniază că România se află într-o zonă de inflație superioară mediei Uniunii Europene, cu presiuni asupra prețurilor mai persistente decât în alte state.
Avertismentul analiștilor
Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, a subliniat că inflația din decembrie reflectă o problemă mai profundă, cu o ajustare economică incompletă și o încredere fragilă în stabilitatea prețurilor. El a menționat că inflația este alimentată de salarii, chirii și prețuri administrate, iar energia rămâne un factor-cheie.
Perspectiva pentru 2026
Jakubowicz consideră că o temperare a inflației în 2026 este posibilă doar printr-o politică monetară credibilă, o politică fiscală stabilă și stabilizarea prețurilor la energie și a cursului de schimb. El a avertizat că riscul major nu este doar nivelul inflației, ci persistența acesteia, ceea ce va continua să afecteze gospodăriile și firmele.
Concluzie
Inflația crescută din România subliniază provocările economice cu care se confruntă țara și impactul semnificativ asupra puterii de cumpărare a populației, având implicații directe asupra consumului și stabilității economice în anii următori.
